O piatră de temelie la viitorul copiilor, un arc peste timp…

Oameni, locuri, întâmplări

Cu gândul la povestea unei frumoase familii din Mădăraş, aproape că nici nu am observat când am ajuns acolo, punctul în care, în scurt timp, aveam să înţeleg că exploatarea resurselor naturale subterane s-ar pierde undeva în negura vremurilor. Nu ştiu dacă există sau nu documente istorice care să susţină teoria, nici nu le-am căutat, dar ştiu că ceea ce mi-a relatat interlocutorul meu mi-a plăcut. Era, spune el, prin omiecincisute şi ceva, când, în această parte de lume, oamenii scoteau din adâncuri fierul, pentru ca mai apoi, la o distanţă ce însumează peste cinci secole, urmaşii-urmaşilor lor să descopere la propriu şi la figurat piatra. O rocă dură, de origine vulcanică, aşezată în plăci, numită andezit. Important e că această rocă a constituit, până prin 1995, materia primă folosită de către specialiştii căilor ferate din zonă şi, foarte probabil, din ţară. Spre norocul localnicilor, cariera are încă suficiente rezerve şi pentru oamenii de afaceri din ziua de azi!

Şi Péter László ştie asta!

Domnia sa este administratorul firmei SC Stone Harghita SRL, care a crescut atât de repede încât şi-a făcut cunoscută faima chiar dincolo de hotarele ţării. Această firmă este, din câte mi s-a spus, o afacere de familie în care fiecare membru al ei are de dus la bun sfârşit o treabă. Tot lor, celor mari deocamdată, le-a aparţinut şi decizia de a alege ca obiect al muncii piatra, un simbol al durabilităţii sau poate un arc peste timp, care să lege între ele generaţii întregi. Asta ca să nu mai spun despre dorinţa de a face ceva mai deosebit, sau despre materia primă aflată la îndemână.

Revin însă la afacerea de familie spre a aminti aici două doamne, care au calitatea de acţionar: Péter Katalin şi Péter Klára, ambele mame, care îşi cresc şi îşi educă copiii cu gândul că ei vor duce mai departe ceea ce părinţii lor au fondat. Una are un băiat şi o fată, ambii adolescenţi, cealaltă trei băieţi sub opt ani, care o vor face la momentul potrivit soacră pentru trei nurori.

Pentru a fi clar însă despre ce vorbesc, am să mai amintesc aici că cel mai mare dintre copii, care va termina liceul în 2018, băiat fiind, lucrează temporar în vacanţă cot la cot cu muncitorii, deoarece, crede tatăl său, numai aşa va şti cum să conducă o afacere, va afla ce se întâmplă pe fiecare segment al fluxului tehnologic şi mai ales va învăţa cum trebuie lucrat cu oamenii din subordine. Asta vrea şi fiul său, chiar dacă încă nu s-a hotărât care va fi profilul facultăţii pe care o va urma..

Ce şcoală, m-am gândit eu, e şcoala vieţii, pe „băncile” căreia tânărul Péter îşi face acum ucenicia prin rotaţie, lângă cei 5 angajaţi din atelierul de prelucrare a pietrei sau lângă cei 4 angajaţi de la carieră, cărora firma le asigură un salariu cu mult peste salariul mediu pe economie, stimulând în acelaşi timp şi responsabilitatea individuală.

Hotărâţi, la drum…

După ce în prima fază au încercat să exploateze plăci pentru placaj, au trecut uşor la a doua, apoi la a treia şi în final au tras concluzia că, în decurs de un an, au avut foarte multe deşeuri. Astfel, din dorinţa de a nu le mai arunca, s-a născut ideea de a face piatră cubică. Asta se petrecea prin 2014. „Ştiam exact ce vrem şi mai ştiam că pentru piatra cubică de andezit, a cărei culoare este preferată, există cerere mare. În consecinţă ne-am gândit să facem un proiect pentru o linie de prelucrare foarte performantă, pe care să ne bazăm şi atunci când vine vorba despre concurenţă”, a mai spus d-l Péter. Cum de la gând la faptă nu a fost decât un pas, cel dintâi drum s-a făcut către consultantul din comună, care se ocupă de proiecte aducătoare de fonduri europene nerambursabile, iar al doilea către „Sparge piatră”, reprezentanţa din România a celui mai mare producător de utilaje specifice domeniului din lume, a cărui firmă-mamă îşi are sediul în Italia.

„Ne-au furnizat toate detaliile de care eram interesaţi şi asta ne-a ajutat foarte mult în luarea deciziei, dovadă că azi avem aici, la Mădăraş, o linie performantă extraordinară, din ultima generaţie”.

Cât despre submăsura 6.4, pe seama căreia se puteau obţine bani europeni pentru dezvoltarea de activităţi non-agricole, nu mai aveau nici un secret, aşa că d-l Péter László şi apropiaţii săi au decis să depună proiectul, iar în noiembrie 2015 l-au şi depus.

Cum scoţi bani din piatră seacă…

Când am întrebat dacă nu s-au speriat de ceea ce mulţi au numit birocraţie pe traseul ce duce către bani, am fost plăcut impresionată să aflu că „într-un asemenea demers nu se poate vorbi despre birocraţie, ci mai degrabă despre siguranţă, deoarece specialiştii care verifică proiectele au înţeles că există şi oameni care încearcă să facă şmecherii”.

După depunerea proiectului, nimeni nu a avut emoţii că acesta nu va fi selectat din prima. „Eram siguri 99% că aşa va fi şi aşa a fost!”.

În perioada premergătoare, când încă se culegeau informaţii, d-l Péter, potrivit afirmaţiei sale, a avut ocazia să discute cu „un om de afaceri mare, cu multă experienţă”, care i-a spus următoarele: „Să fii mereu în legalitate, de la A la Z”. Asta ca să dormiţi liniştit? – l-am întrebat eu, convinsă fiind că acesta ar putea fi răspunsul. „Nu. Aşa trebuie dacă vrei să faci o afacere de familie care să fie dusă mai departe de copii; asta e calea şi noi asta dorim, pentru că tot ce facem pentru a dura”.

Că nu s-a înşelat cu prognoza privind soarta proiectului, e clar. El a fost selectat prin iunie, iulie 2016, după care a început procedura de achiziţii, moment urmat, în martie 2017, de primirea utilajelor.

Se materializase un vis şi membrii familiei Péter aşteptau cu încredere asta. Dar pentru că din valoarea totală a proiectului, ce depăşeşte 90.000 de euro, cea eligibilă reprezintă mai bine de 82.000, circa 10% trebuia acoperit prin contribuţie proprie. Şi vorbim despre 9.000 de euro, care, conform calculelor, s-ar recupera cam în doi ani.

Ceea ce se cuvine menţionat aici ţine de relaţia d-lui Péter cu o bancă serioasă de la care a obţinut creditul şi care, în baza unui contract perfectat cu AFIR, a finanţat proiectul, în condiţiile în care, conform actualei proceduri, suma pentru linia tehnologică trebuia achitată înainte de livrare. Când s-au primit utilajele, s-a făcut recepţia, s-a depus documentaţia pentru funcţionarea lor şi a atelierului, iar în următoarele două luni Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR) a virat băncii suma corespunzătoare valorii eligibile a proiectului. Acesta a fost drumul parcurs de membrii unei familii care şi-a propus să scoată bani din piatră seacă chiar şi prin generaţiile ce îi vor urma!

Acum, după ce au obţinut un Permis de exploatare pentru zona Harghita, pe care, potrivit interlocutorului meu, puţine firme din zonă îl deţin, şi un Certificat de prelucrare a pietrei, viitorul e promiţător. Dacă vă mai spun că în paralel a fost concesionată o suprafaţă de teren de la Composesoratul Mădăraş pentru exploatarea pietrei ornamentale până în anul 2026, imaginea e completă.

Motorul activităţii economice…

…la nivel micro sau macro îl reprezintă, în opinia d-lui Péter, fondurile europene, idee în care îi sfătuieşte pe cei ce vor să facă o afacere să nu ezite prea mult, să nu se sperie de aşa-zisa birocraţie şi nici de faptul că vor trebui să scoată nişte bani din punga proprie. „Merită, pentru că, în cazul nostru am pus jos 9.000 de euro, dar avem o linie tehnologică ce depăşeşte 90.000”. A fost un efort, desigur, dar nu va fi o problemă, dat fiind faptul că cererea pentru piatra cubică e foarte mare, firma onorând deja comenzile unor solicitanţi din Austria, Ungaria, Polonia şi, mai nou, din Italia.

Cerere mare este şi în ţară, unde ajunge piatră pentru placaj neprelucrată, pentru alei, piatră tăiată la diferite dimensiuni, piatră cubică de andezit şi borduri de mărimi variabile, pentru pavare. E bine că se întâmplă aşa, după cum bine e de ştiut şi că preferaţi de SC Stone Harghita SRL sunt clienţii finali, adică aceia care fac achiziţiile direct de la furnizor.

Revin la fondurile europene nerambursabile, pentru a vă spune că titlul sugerat pentru acest text de către interlocutorul meu este cel de mai sus, şi este perfect motivat. Eu însă am ales altul, pornind de la armonia care există în această familie, ai cărei adulţi au vrut să facă, şi iată reuşesc, ceva care să dăinuie precum piatra de andezit, conturând simbolic şi un arc peste generaţii…

Sigur, nu voi trece sub tăcere nici vorbele rostite de d-l Péter la adresa specialiştilor OJFIR Harghita şi Centrului Regional Alba Iulia, care i-au acordat, „în limita în care permite legea”, tot sprijinul, motiv pentru care „nimeni nu ar trebui să îşi facă griji atunci când intră în discuţie proiecte europene aducătoare de fonduri nerambursabile”.

Materie primă pentru ziua de mâine

Dincolo de toate, bune fără discuţie, firma SC Stone Harghita SRL are şi o problemă. „Am vrea să lucrăm şi iarna, când la carieră activitatea e sistată, pentru a-i putea păstra pe muncitori, altfel, ca mulţi alţi tineri, în primăvară vor pleca şi ei în străinătate şi riscăm să rămânem descoperiţi cu forţa de muncă. Pentru asta avem însă nevoie de mai multă materie primă. Dacă vom găsi o soluţie să ne-o asigurăm, atunci am putea lucra în două schimburi şi le-am putea asigura oamenilor un salariu bun pe tot parcursul anului”.

∗∗∗

Cu sublinierea că, încurajaţi de rezultat şi de colaborarea bună de care s-au bucurat pe fiecare segment al materializării proiectului, membrii familiei Péter din Mădăraş, prin administratorul firmei, d-l László, vor ca în următoarea sesiune de depunere a proiectelor pe submăsura 6.4, care se va deschide probabil în toamnă, să mai depună un proiect pe seama căruia să achiziţioneze utilaje de folos în carieră.

Lor le dorim succes, inclusiv în „perimetrul” forţei de muncă, iar dumneavoastră, celor interesaţi de fonduri europene, vă punem la dispoziţie informaţii de pe pagina lor de Internet – www.stoneharghita.ro, şi adresa electronică de contact – office@stoneharghita.ro, în ideea că experienţa acumulată de aceşti oameni v-ar putea încuraja în iniţierea unui demers prin care să puteţi dezvolta o afacere de succes…

ŞTEFANA DRĂGHICI

Comentarii:

comentarii