Informația Harghitei – jurnal independent singurul jurnal independent editat în limba română din județul Harghita
- Vernisajul expoziţiei „Era un imperiu” – Schiţe pentru un muzeu al minei din Bălan
Oraşul Bălan, odată un important centru minier, îşi redescoperă astăzi sufletul. Printr-un proiect ambiţios, comunitatea locală şi specialişti în antropologie ne invită într-o călătorie în timp, să explorăm împreună istoria unui trecut industrial bogat şi să visăm la un viitor plin de promisiuni.
Expoziţia „Era un imperiu” – Schiţe pentru un muzeu al minei din Bălan este mai mult decât o simplă colecţie de obiecte. Este o poveste a oamenilor care au construit şi trăit în acest oraş, o mărturie a unei epoci marcate de muncă asiduă, camaraderie şi speranţă. Fiecare obiect expus, fiecare fotografie şi fiecare mărturie orală ne transportă într-o lume acum dispărută, dar care continuă să inspire.
Oraşul Bălan, precum multe alte localităţi construite în jurul industriei grele în perioada socialistă, se confruntă astăzi cu provocări legate de redefinirea identităţii şi găsirea unor noi căi de dezvoltare. Expoziţia prezintă o comparaţie interesantă între Bălan şi Chilia Veche, două localităţi cu destine asemănătoare, care au cunoscut un declin industrial şi caută acum noi modalităţi de a valorifica potenţialul turistic.
Romelia Călin, parte din echipa de cercetare, a subliniat caracterul interdisciplinar al proiectului, care a avut ca scop investigarea transformărilor socio-economice a unor comunităţi precum Bălan şi Chilia Veche. Ambele localităţi, puternic marcate de industrializarea din perioada socialistă, au cunoscut traiectorii evolutive similare şi se confruntă astăzi cu provocări comune legate de redefinirea identităţii şi găsirea unor noi căi de dezvoltare. Cercetătoarea a evidenţiat importanţa comparării acestor două cazuri, arătând cum Bălanul, iniţial un oraş minier, şi Chilia Veche, proiectat ca un centru agricol şi piscicol, au fost ambele afectate de declinul industrial. Astfel, proiectul a vizat nu doar documentarea istorică, ci şi înţelegerea proceselor sociale şi culturale care au modelat aceste comunităţi. Expoziţia prezentată este rezultatul unei cercetări complexe, care a implicat atât colectarea de date istorice, cât şi interviuri cu locuitorii locali. De asemenea, Romelia Călin a specificat faptul că proiectul a culminat cu o expoziţie la Muzeul Ţăranului Român. Ulterior, expoziţia a fost divizată în două secţiuni distincte, iar secţiunea dedicată Bălanului a fost adusă în comunitatea locală. Echipa îşi doreşte să continue acest proiect şi să obţină finanţare europeană pentru a-l extinde. Ea a subliniat că expoziţia este doar un început: „Este o schiţă, nu e terminată”.
Printre elementele care reflectă rezultatele acestui proiect este un site aflat încă în dezvoltare, care va fi dedicat oraşului. În cadrul expoziţiei, un element care atrage cu siguranţă atenţia este o hartă, care face parte din materialele expoziţiei şi care identifică principalele teme de interes ale oraşului, fiecare dintre acestea este legată de un cod QR. Codurile vor fi montate în diferite puncte de interes din oraş, iar prin intermediul lor vizitatorii vor avea acces la o variantă mai detaliată a poveştilor, în timp ce expoziţia oferă doar un rezumat.
Materiale expuse în cadrul acestei expoziţii au fost adunate din Blocul 2, care găzduia vestiarele şi sala de instruire a minerilor. Acele obiecte sunt impresionante şi încă păstrează vestigii valoroase. Printre ele se numără machete de mari dimensiuni care ilustrează procesul de instruire şi viziunea asupra minei, dar şi dosare medicale şi radiografii.
Robert Kovacs, administratorul public al oraşului, a oferit detalii despre planurile viitorului muzeu al mineritului. „Oraşul a început să reabiliteze vechea clădire Bagolyvár, cu scopul de a o transforma într-un viitor muzeu al mineritului. Problema este că, în paralel, trebuie să adunăm şi informaţiile necesare, să găsim exponate şi să construim o poveste frumoasă. Primăria nu avea partea aceasta de soluţii şi atunci am încercat împreună cu Asociaţia Ecosportivă „Sufletul Hăşmaşului” să strângem deja ceva bagaj, măcar de informaţii, dacă, să zic aşa, financiar nu ne permitem să cumpărăm exponate sau să le luăm de la oameni, măcar să culegem poveştile din comunitate. Prima iniţiativă a asociaţiei a fost de a strânge poveşti minereşti. Au mers tinerii din asociaţie, au avut un ghid de interviu şi au luat interviuri la oameni din localitate şi s-au strâns câteva lucruri interesante. Se căutau şi informaţii despre istoria oraşului în general, cum era viaţa şi despre activitatea minieră, chiar şi poveşti amuzante”, a declarat publicaţiei noastre Robert Kovacs.
El a spus că cei de la Asociaţia Atropedia au venit cu propunerea de a intra într-un parteneriat pentru a obţine o finanţare de la Administraţia Fondului Cultural Naţional. Scopul acestui parteneriat a fost de a colecta informaţii într-un mod sistematic şi profesionist. Echipe de antropologi şi studenţi au vizitat oraşul, intervievând locuitori şi colectând fotografii şi documente. De asemenea, tinerii din asociaţia locală au contribuit la strângerea de informaţii, creând o bază solidă pentru o expoziţie. La finalizarea proiectului, materialele colectate vor fi puse la dispoziţia muzeului local, care este în curs de finalizare.
Alina Apostu, membră a echipei de cercetare, a mulţumit comunităţii pentru primirea călduroasă şi pentru răbdarea de a răspunde întrebărilor echipei, chiar şi atunci când acestea nu erau întotdeauna cele mai potrivite sau politicoase. Ea a subliniat că este întotdeauna o provocare să intri într-un loc unde eşti imediat observat de localnici, iar echipa a simţit şi ea o oarecare emoţie şi nesiguranţă. „Vă mulţumim mult pentru că aţi stat de vorbă cu noi şi pentru că ne-aţi împărtăşit poveştile voastre. Este extrem de important să continuaţi să faceţi acest lucru cu cei care sunt interesaţi de istoria acestui loc”, a spus ea.
Apoi a adresat mulţumiri tinerilor din comunitate, care au povestit despre cum înţeleg ei trecutul şi despre ce consideră important în legătură cu oraşul lor, recunoscând că, uneori, există bariere în comunicare, dar că a fost un privilegiu să afle perspectivele lor. În final, a subliniat importanţa reflecţiei asupra dezvoltării turismului în Bălan, invitând localnicii să ia în considerare cum pot păstra autenticitatea oraşului, în timp ce îl fac deschis pentru vizitatori.
Proiectul a fost co-finanţat de Administraţia Fondului Cultural Naţional şi derulat de Asociaţia Atropedia, iar expoziţia poate fi vizionată la Casa de Cultură din Bălan.
EMILIA ŞERDEAN
