Informația Harghitei – jurnal independent singurul jurnal independent editat în limba română din județul Harghita
„V-am invitat la întrunirea de lucru cu privire la Planul Urbanistic Zonal (PUZ) al Munţilor Harghita pentru a da posibilitate membrilor echipei care se ocupă de acest proiect să ne informeze cam în ce fază ne aflăm în această problemă în care sunt implicate mai multe comune şi oraşe. Trebuie să vă spun că până am ajuns în această fază au fost unele probleme, însă am încredere că am reuşit să le gestionăm pe toate şi acum, când certificatul de urbanism din partea Consiliului Judeţean Harghita a fost emis pentru PUZ al Munţilor Harghita, am ajuns în faza finală de autorizare, cele ce ne mai lipsesc le vom procura şi, în curând, vom avea PUZ-ul care are ca principiu faptul că nu se face nimic fără acceptul locuitorilor, împreună trebuie să ajungem la un consens, chiar dacă pentru atingerea acestui scop va trebui să treacă ani de zile. Facem o muncă comună şi acum vom avea oportunităţi, cu toţii, în această nouă perioadă de finanţare europeană, fiecare proprietar de pădure, spre exemplu, va putea să depună proiecte care ne vor întări, astfel încât să nu ajungem în situaţia actuală, când mai mulţi proprietari de case de vacanţă, cei cărora nu le-au ieşit calculele iniţiale, sunt nevoiţi să le vândă pentru că nu mai pot întreţine aceste pensiuni. Într-un fel, scopul acestui PUZ este acela ca investiţiile să se întărească reciproc, în jurul acestui munte să existe oportunităţi pentru toţi” – a declarat preşedintele Consiliului Judeţean Harghita, Borboly Csaba, înainte de a da cuvântul celor ce au lucrat efectiv şi au elaborat Planul Urbanistic Zonal al Munţilor Harghita, proiectanţilor Ferencz Csaba, respectiv Korodi Szabolcs, cu prilejul unei scurte şedinţe de lucru la care au participat primari, viceprimari, consilieri din zonele implicare în proiect.
„PUZ Munţii Harghita – a spus Ferencz Csaba, printre altele – a fost iniţiat acum doi ani cu 30 de persoane, dintre care am lucrat efectiv doar două persoane. Astăzi (11 iunie 2014) vom vorbi mai ales despre probleme administrative. Ca să oglindim ponderea proiectului o să vă spun câteva cifre care se leagă organic de acele probleme de autorizare de care vom vorbi imediat. Pentru ca cele prevăzute în proiect să funcţioneze bine, specialiştii au arătat că nu avem nevoie să investim numai în obiective pentru sporturi de vară şi de iarnă, ci trebuie să avem şi capacităţi de cazare şi hrană, casă şi masă, cum s-ar zice, pentru turişti. Noi trebuie să ne ocupăm de turişti, care, dacă vin, o fac pentru cel puţin o săptămână. Noi ar trebui să transferăm în intravilan 250 ha de păşuni ca să facem pârtii pentru schi şi ar mai fi nevoie de alte sute de hectare pentru spaţii verzi, parcări, drumuri etc. Proiectul până acum a constat în proiectare, atât s-a făcut în doi ani de zile. Partea de reprezentare juridică este absentă, la fel ca şi partea economică, dar de-acum avem mare nevoie de aceşti specialişti care trebuie să înceapă să lucreze efectiv în echipă. Legea păşunilor recent adoptată nu ne aduce nimic pozitiv, Legea silvicultorului, a pădurilor, este la fel de restrictivă. Va trebui să găsim soluţii pentru că proiectul în 20 de ani trebuie să fie gata în proporţie de 60-70 la sută. Trebuie să ne gândim şi să realizăm ceea ce ne-am propus”.
Printre altele, s-a precizat şi faptul că până în prezent s-au obţinut doar trei autorizaţii, dar mai trebuiesc obţinute alte zece autorizaţii, cele mai importante şi mai greu de obţinut fiind autorizaţiile de la Apele Române şi Mediu, dar obstacolele care mai sunt, şi sunt, va trebui să se treacă peste ele. S-a mai spus că există diferenţe mari între ceea ce există în scripte şi realitate, cu referire la păşuni şi fâneţe şi asta pentru că nu s-a făcut o treabă minuţioasă cu ani în urmă (prin 2007) când s-au făcut raportările. Au fost amintite localităţile Sântimbru, Sâncrăieni, Ciceu, Siculeni, Mădăraş, Miercurea-Ciuc, unde diferenţele depăşesc 10 ha.
„Avem o oportunitate de care trebuie să ne folosim, de aceea, într-o perioadă relativ scurtă, ar fi de dorit ca fiecare primărie să întocmească rapoarte care să oglindească suprafeţele reale de păşune şi fâneaţă şi să ne transmită aceste rapoarte pentru a putea obţine cât mai curând autorizaţia de mediu, iar noile planuri de parcelare de care nu avem cunoştinţă să ne fie puse la dispoziţie. O solicitare în plus ar fi aceea ca localităţile care au proiecte în plus să anunţe acest lucru pentru a avea în final un PUZ utilizabil” – a precizat Korodi Szabolcs.
În final s-a dat posibilitate participanţilor să ceară informaţii suplimentare, dar, cum cei doi proiectanţi au afirmat mai înainte că urmează să treacă pe la fiecare primărie în parte, nu au fost decât două intervenţii referitor la modalitatea de reclasificare a terenurilor, alte nedumeriri, alte nelămuriri, fiind lăsate, probabil, pentru când vor avea loc vizitele anunţate.
AURELIA ILUŢ
aureliailut@gmail.com
