Informația Harghitei – jurnal independent singurul jurnal independent editat în limba română din județul Harghita
Apropiindu-ne de ediţia cu nr. XXX a Sesiunii „Românii din sud-estul Transilvaniei. Istorie Cultură Civilizaţie”, vom prezenta câteva momente din organizarea acestei manifestări cultural-ştiinţifice care a devenit un important punct de reper în calendarul localităţilor din Arcul Intracarpatic.
Denumirea sesiunii a fost stabilită împreună cu prof. Petre Străchinaru, la prima ediţie, organizată în anul 1995 la Centrul de Cultură Arcuş de către Liga Cultural-Creştină „Andrei Şaguna”, preşedinte magistratul Ioan Solomon.
Sesiunea este organizată în jurul datei de 25 septembrie, dată la care în 1994 a fost întronizat în scaunul noii Episcopii a Covasnei şi Harghitei Preasfinţitul Ioan Selejan, astăzi Mitropolit al Banatului; o coincidenţă fericită face ca 25 septembrie să fie şi data de naştere a unuia dintre organizatori.
Aşadar, cu ediţia de anul acesta marcăm 28 de ani de la înfiinţarea Episcopiei Ortodoxe a Covasnei şi Harghitei, instituţie divino-umană, păstorită de Preasfinţitul Părinte Episcop Andrei, cu un rol hotărâtor în dăinuirea românilor pe aceste binecuvântate meleaguri, din inima ţării.
Cu excepţia perioadei pandemiei, când lucrările sesiunii s-au desfăşurat online, manifestarea a fost organizată cu regularitate, an de an, în localităţile Arcuş, Sfântu Gheorghe, Covasna, Miercurea-Ciuc şi Izvoru Mureşului.
Principalii organizatori ai sesiunii au fost Centrul Ecleziastic de Documentare „Mitropolit Nicolae Colan”, Centrul European de Studii Covasna-Harghita şi Asociaţia „Ştefadina” din Bucureşti, în parteneriat cu Liga Cultural-Creştină „Andrei Şaguna”, Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni, Despărţământul ASTRA Covasna-Harghita ş.a.
Suportul financiar necesar organizării sesiunii a fost asigurat, în decursul anilor, de către Episcopia Ortodoxă a Covasnei şi Harghitei, Ministerul Culturii, Secretariatul General al Guvernului, Consiliul Local Sf. Gheorghe şi Consiliul Judeţean Covasna (foarte rar şi cu sume foarte mici), diferiţi sponsori şi binefăcători din întreaga ţară.
La cele 27 de ediţii, organizate între anii 1995-2021, au participat peste 2.200 de conferenţiari: academicieni, profesori universitari, cercetători, istorici, etnografi, sociologi, teologi, muzeografi, arhivişti, profesori, preoţi şi alţi intelectuali iubitori de istorie şi cultură, din întreaga ţară şi din Basarabia, Nordul Bucovinei, Iugoslavia, Italia, Germania, SUA ş.a. S-a constituit, astfel, o comunitate ştiinţifică stabilă, o adevărată familie de intelectuali uniţi în jurul unui obiectiv generos: cunoaşterea istoriei, culturii şi spiritualităţii românilor din sud-estul Transilvaniei. Din rândul acestor statornici colaboratori, amintim cu respectul şi recunoştinţa cuvenită pe cei trecuţi în eternitate: istoricul Ioan Ranca din Tg. Mureş, acad. Nicolae Edroiu, acad. Horia Colan, cercet. Gelu Neamţu, istoricul Vasile Lechinţan din Cluj-Napoca, acad. Mircea Păcurariu, pr. prof. univ. Ilie Moldovan, prof. univ. dr. Mihai Racoviţan, prof. univ. dr. Corneliu Bucur din Sibiu, cercetătoarele Ioana Cristache Panait şi Maria Cobianu-Băcanu din Bucureşti, cercetătorul Constantin Catrina din Braşov.
Dintre colaboratorii statornici care ne onorează în prezent cu participarea domniilor lor la sesiunea noastră, amintim doar pe universitarii şi cercetătorii „veterani”: Ana Grama din Sibiu, Elena Mihu, Liviu Boar, Mihai Suciu, Valentin Marica şi prof. univ. dr. Cornel Sigmirean, directorul Institutului de Studii Socio-Umane „Gh. Şincai” din Tg. Mureş, Vasile Şt. Tutula şi acad. Ioan Bolovan şi colegii de la Institutul de Istorie „George Bariţiu” al Academiei Române, din Cluj-Napoca, Vilică Munteanu, Anton Coşa şi Gheorghe Bejan din Bacău, Adrian Deheleanu din Timişoara, Eugen Criste din Arad, Petre Ţurlea şi Gheorghe Calcan din Ploieşti, pr. Vasile Olteanu, Ligia Fulga şi Ioan Vlad din Braşov, Alexandru Porţeanu, Corneliu Mihail Lungu, Ioan Opriş, Ion Giurcă, Alin Spânu, prof. univ. dr. Radu Baltasiu şi colaboratorii de la Centrul European de Studii în Probleme Etnice al Academiei Române.
La manifestările cultural-ştiinţifice organizate de cele două Centre din Sf. Gheorghe au debutat şi şi-au făcut „ucenicia” tineri care astăzi sunt nume cunoscute în viaţa cultural-ştiinţifică a ţării, din rândul cărora menţionăm: Violeta Popescu (n. Pătrunjel) din Milano, Nicoleta Ploşnea din Timişoara, Dorel Marc din Tg. Mureş, Oana Dumitriu din Bucureşti, Costel Cristian Lazăr din Topliţa, pr. Sebastian Pârvu şi Dan Tanasă din Braşov, Liliana Oprescu din Sibiu, Codrin Munteanu din Bucureşti, pr. Laurenţiu Gabriel Panciu din Miercurea-Ciuc ş.a.
În toţi aceşti ani, la manifestările noastre au participat profesori, preoţi şi alţi intelectuali din judeţele Covasna şi Harghita: regretatul profesor Vasile Stancu, prof. dr. Luminiţa Cornea, prof. Maria Mona Stoica, prof. Ligia Ghinea, drd. Florentina Teacă, dr. Ana Dobreanu, prof. Doiniţa Ana Dobrean, prof. Ilie Şandru, prof. Corina Bărăgan Sporea, prof. Mihai Trifoi, prof. Rodica Pârvan, prof. Constantin Costea, pr. dr. Marius Banciu, pr. prof. dr. Vasile Oltean, pr. Dimitrie Panait, pr. Elisei Vatamanu, publiciştii din zonă: Dumitru Manolăchescu, Mihail Groza, Doru Decebal Feldiorean, Oana Mălina Negrea, Maria Creţu Graur, Angela Bârsan, Gina Ştefan şi din ţară: Ioan Longin Popescu, Irina Vasile Airinei, Lazăr Lădariu.
Comunicările prezentate în cele 27 de ediţii au fost valorificate editorial în peste 920 de studii şi articole, apărute în anuarele Angvstia şi Acta Carpatica, toate însumând peste 13.140 de pagini.
Sesiunea „Românii din sud-estul Transilvaniei. Istorie. Cultură. Civilizaţie”, împreună cu manifestările organizate în cele 30 de ediţii ale Primăverii Culturale la Sfântu Gheorghe, Zilelor Andrei Şaguna şi Zilelor Nicolae Colan, ne-a integrat în evenimentele culturale organizate la nivel naţional, aducând o contribuţie importantă la cunoaşterea istoriei şi culturii românilor din Arcul Intracarpatic. Dacă acum 30 de ani se efectua un sondaj de opinie în judeţ cu privire la cunoaşterea personalităţilor româneşti născute sau care au activat în zonă, rezultatul ar fi fost puţin satisfăcător. Foarte puţini cetăţeni cunoşteau un minim de date despre personalităţi precum: Patriarhul Miron Cristea, Mitropolitul Nicolae Colan, Episcopii Justinian Teculescu, Veniamin Nistor, Emilian Antal, publiciştii şi oamenii politici Octavian Codru Tăslăuanu şi Ghiţă Popp, scriitorii şi intelectualii din familiile Cioflec, Teculescu, Nistor, Rafiroiu, Neagovici-Negoescu, Dimian, Popovici, prefecţii judeţului Treiscaune din perioada interbelică: Nicolae Vecerdea, Vicenţiu Rauca-Răuceanu, Valeriu Bidu, primarii Isidor Rauca-Răuceanu, Zaharia Crişan, medicii Miron Creţu şi Ilie Olteanu, protopopii Aurel Nistor şi Ioan Rafiroiu ş.a.
Prin contribuţia cercetătorilor şi intelectualilor din zonă şi a celor din întreaga ţară, în ultimul sfert de veac au apărut câteva lucrări de referinţă privind istoria şi cultura românilor din Arcul Intracarpatic şi convieţuirea lor cu secuii/maghiarii din zonă. Majoritatea acestor volume, împreună cu publicaţiile româneşti editate în perioada interbelică şi alte câteva sute de volume cu tematică asemănătoare, pot fi astăzi consultate pe platforma bibliotecii digitale Eurocarpatica sau consultate la biblioteca Centrului „Mitropolit Nicolae Colan”.
Ne exprimăm speranţa că şi ediţia a XXVIII-a a sesiunii „Românii din sud-estul Transilvaniei. Istorie. Cultură. Civilizaţie”, care va avea loc în zilele de 23 şi 24 septembrie a.c. la Izvoru Mureşului, judeţul Harghita, va reprezenta o nouă pildă de solidaritate academică cu românii numeric minoritari din judeţele Covasna şi Harghita şi materializată într-o bogată „recoltă” de studii valoroase care vor întregi bibliografia referitoare la istoria şi cultura românilor din Arcul Intracarpatic.
Se cuvine să aducem mulţumiri tuturor celor care au contribuit la buna desfăşurare a lucrărilor sesiunii, în primul rând a Secretariatului General al Guvernului României prin Serviciul Dezvoltare Comunitară din cadrul Direcţiei Generale Guvernare Deschisă, Relaţii Publice şi Cooperare.
Dr. Ioan Lăcătuşu
CS Tatiana Scurtu
