Miercurea-Ciuc, Nürnberg şi retur: Un drum străbătut cu folos!

Desemnată „Ţara anului” la cel mai mare târg destinat agriculturii ecologice din lume – BioFach Nürnberg 2013, România este acum o prezenţă obişnuită la această prestigioasă manifestare la care iau parte foarte mulţi producători, din foarte multe state.

Acum, de pildă, la cea de-a 26-a ediţie, potrivit datelor existente, s-au înregistrat peste 2.200 de expozanţi şi peste 42.000 de vizitatori, curioşi ai fenomenului bio, care au ajuns în Bavaria de pe mai toate continentele lumii. Îmbucurător e faptul că printre ei s-au numărat a fi şi reprezentanţii Asociaţiei Bio Harghita-Covasna, şapte din judeţul nostru şi doi din judeţul vecin, în frunte cu dr. ing. Máthé Emma, preşedinta acestei structuri profesionale. Ce i-a împins pe ei la a porni să bată atâta cale, într-un timp relativ scurt?! „Dorinţa de a vedea ce înseamnă un târg cu un asemenea renume şi mai ales curiozitatea de a afla cine şi cu ce vine în întâmpinarea preferinţelor consumatorilor din sectorul organic mondial”. În plus, fiecare dintre cei nouă a vrut să înveţe ceva bun de la alţii, pentru că într-o zi vor să fie şi ei acolo, gândul de a „fura” măcar puţin din experienţa participanţilor ţinându-i permanent ancoraţi la fiecare detaliu din ceea ce părea a fi o frumoasă lecţie deschisă, ai cărei eroi principali erau agricultura ecologică şi practicanţii ei. Oameni care promovează un stil de viaţă sănătos şi care îşi susţin argumentele prin fapte…

Înainte de a porni la drum, dr. ing. Máthé Emma a acceptat ca la întoarcere să îmi povestească o parte din emoţiile care au încercat-o şi o parte din ceea ce a văzut şi a auzit acolo, promiţând că îmi va pune la dispoziţie, în calitate de „fotoreporter special”, o parte din imaginile surprinse sub Pavilionul României. Îi mulţumesc pentru asta şi reţin din relatările domniei sale că la Târgul BioFach Nürnberg – 2015, producătorii s-au concentrat cu precădere asupra produselor de tip free-from, cei români, aproximativ 40 la număr, expunând în standurile lor fructe de pădure congelate, miere, magiun, lactate, sucuri ş.a., toate făcute să atragă vizitatorul şi cumpărătorul, indiferent din care colţ al Europei sau al lumii venise el. Pentru că, trebuie să ştiţi, exponatele de pe rafturi, potrivit interlocutoarei mele, nu se vindeau la bucată, ci se gustau, oferta în sine având rolul de a-l convinge pe cel interesat că un contract, benefic pentru ambele părţi, merită parafat. Iată de ce crede doamna Máthé, un mic producător, care nu are capacitatea tehnică de a ieşi pe piaţa comunitară cu o cantitate suficientă pentru a acoperi şi cheltuielile cu transportul, nu prea are ce căuta la un târg de talia celui despre care vorbim.

Cu alte cuvinte, totul despre agricultura ecologică trebuie învăţat precum alfabetul, pornind de la grija pentru un trai sănătos, manifestată la început faţă de tine şi familia ta, şi terminând cu o producţie care să răspundă cantitativ şi calitativ unui segment important de piaţă, ai cărui consumatori sunt motivaţi să accepte oferta după ce în prealabil ofertantul le-a câştigat încrederea. Pare simplu, dar nu e şi asta o ştiu deja foarte bine doi producători din zona Ciucului, unul profilat pe obţinerea mierii, celălalt profilat pe lactate, care au început să se pregătească serios pentru a nu rata prima lor ţintă importantă: Târgul de la Nürnberg, ediţia 2016! Oraşul în care, după cum arăta preşedinta Asociaţiei Bio Harghita-Covasna, la actuala ediţie producători renumiţi din ţară au reînnoit contractele cu partenerii externi sau au făcut contracte noi…

În afară de produsele prezentate şi tehnicile inovatoare în domeniu, în cadrul conferinţelor organizate pe parcursul celor patru zile de târg, au mai fost prezentate o serie de experienţe tematice din diferite ţări.

Astfel, de pildă, într-o staţiune aflată undeva pe coasta de vest a Turciei s-a putut vedea un parc eco de petrecere a timpului liber, încă neegalat în Europa; în Olanda, un supermarket care comercializează produse sută la sută bio; în Ungaria multe lacuri de pescuit ecologic, întinse în urmă cu un an pe vreo 6.000 de hectare, şi lista ar putea continua până la magiunul de prune din Topoloveni, a cărui faimă a depăşit demult graniţele ţării…

Înainte de a pune punct final acestei frumoase călătorii, care, popularizată fiind, îmi place să cred că îi va ambiţiona pe oamenii locului să devină ei înşişi eroi ai următoarelor poveşti, trebuie să vă spun că mi-a parvenit o informaţie potrivit căreia la Târgul BioFach – 2015 de la Nürnberg a mai fost prezent, pe cont propriu, un domn cu un produs special ce vine în sprijinul agriculturii ecologice. Ei bine, dacă această informaţie se va confirma, eu vă promit că nu o voi trece sub tăcere. Până atunci să auzim de bine!

ŞTEFANA DRĂGHICI

Foto: MÁTHÉ EMMA

Comentarii:

comentarii