Proiecte de cercetare privind impactul schimbărilor climatice asupra pădurilor, culturii cartofului şi apiculturii, prezentate la Miercurea-Ciuc

Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Cinegetică şi Resurse Montane (ICDCRM) din Miercurea-Ciuc a organizat, joi, conferinţa ştiinţifică „Biological responses to a changing climate: from forests to agricultural systems”, eveniment dedicat diseminării rezultatelor obţinute în cadrul proiectelor de cercetare ADER finalizate.
Întâlnirea a oferit un cadru pentru prezentarea datelor ştiinţifice, schimbul de cunoştinţe şi dezbaterea privind modul în care sistemele biologice răspund la schimbările climatice, cu accent pe ecosistemele forestiere şi agricole. La eveniment au participat cercetători, parteneri din cadrul proiectelor derulate de institut, membri ai Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice, fermieri, precum şi reprezentanţi ai autorităţilor publice locale şi ai unor instituţii.
Directorul ICDCRM, dr. ing. Szép Róbert, a precizat că manifestarea reprezintă conferinţa anuală a instituţiei şi aduce în atenţie proiecte naţionale, finanţate de Ministerul Agriculturii, precum şi proiecte internaţionale, aflate la final de implementare în acest an.
Unul dintre rezultatele prezentate vizează elaborarea unor hărţi fenologice şi de fenofaze, alături de analiza modificărilor acestora în cazul culturii cartofului.
„Ştim foarte bine că schimbările climatice cu care ne confruntăm astăzi vin cu provocări la adresa fermierilor, provocări cărora trebuie, împreună cu sectorul agricol, să le facem faţă. Asta înseamnă că trebuie să lucrăm împreună cu fermierii, astfel încât cultura cartofului să fie una rentabilă. Înseamnă că trebuie să ştim ce cultivăm, ce tip de tardivitate a cartofului utilizăm, adică folosim cartofi foarte timpurii sau soiuri tardive, pentru că nu mai putem face agricultura pe care o făceam acum 10-20 de ani. Vedem foarte bine ce se întâmplă în jurul nostru şi aceste rezultate ale proiectelor vin cumva în sprijinul fermierilor”, a declarat presei dr. ing. Szép Róbert.
Un alt proiect derulat de institut a analizat impactul dăunătorilor de scoarţă asupra pădurilor de molid. Potrivit datelor prezentate, pădurile de conifere se confruntă cu o presiune tot mai mare pe fondul schimbărilor climatice, ceea ce le reduce imunitatea şi favorizează atacul ipidelor, vizibil chiar şi fără o expertiză de specialitate. Cercetătorii propun modificarea modului de management silvic şi renunţarea la monoculturi, pentru a limita ritmul de dezvoltare a acestor dăunători. „Deci trebuie să găsim soluţii pe care să le implementăm realităţii secolului, realităţii climatice în care trăim astăzi”, a subliniat directorul.
În domeniul apiculturii, cercetătorii ICDCRM au studiat impactul dăunătorilor asupra coloniilor de albine domestice şi au dezvoltat sisteme electronice de monitorizare a calităţii aerului din interiorul şi exteriorul stupului. Aceste soluţii urmăresc identificarea precoce a bolilor şi dăunătorilor, pentru a creşte viabilitatea familiilor de albine. Din această iniţiativă a derivat un alt proiect major al institutului, cu o valoare de peste 3 milioane de euro, finanţat prin Agenţia de Dezvoltare Regională Centru.
Referitor la colaborarea dintre mediul academic şi cel economic, dr. ing. Szép Róbert a arătat că mai există încă o anumită neîncredere între cercetători şi fermieri, silvicultori sau apicultori, însă conferinţele de acest tip contribuie la apropierea dintre cele două sectoare. Acesta a menţionat că, în pofida bugetului redus alocat la nivelul Ministerului Educaţiei şi Cercetării, cercetarea românească continuă să producă rezultate relevante.
În ceea ce priveşte evoluţia fenomenelor climatice la nivel local, directorul a menţionat că modelele realizate în cadrul proiectelor institutului indică o oarecare atenuare a ritmului accelerat de creştere a temperaturilor în zonă, deşi valorile termice vor continua să urce, iar sistemul climatic global poate genera în continuare evoluţii imprevizibile.
„Noi trebuie să venim cu politici de mediu şi cu soluţii concrete, astfel încât să facem faţă acestei perioade de dezechilibru climatic”, a conchis dr. ing. Szép Róbert. (E.Ş.)
