Puteți susține ziarul Informația Harghitei și, implicit, această pagină de Internet
prin direcționarea către Fundația „Adevărul Harghitei”
a până la 3,5% din impozitul datorat.

Miercurea-Ciuc: Conferinţa proprietarilor şi administratorilor de păduri | Informația Harghitei - jurnal independent
vineri , 19 aprilie 2024
Home » Societate » Miercurea-Ciuc: Conferinţa proprietarilor şi administratorilor de păduri
Miercurea-Ciuc: Conferinţa proprietarilor şi administratorilor de păduri

Miercurea-Ciuc: Conferinţa proprietarilor şi administratorilor de păduri

  • Preşedintele CJ Harghita: „Cea mai importantă resursă a judeţului este pădurea”

Prima Conferinţă a proprietarilor şi administratorilor de păduri organizată în Harghita a avut loc vineri, la sediul consiliului judeţean, participând specialişti în domeniu din ţară şi străinătate, dar şi elevi de la liceele silvice din judeţ. Evenimentul a fost organizat de Consiliul Judeţean Harghita, Agenţia de Dezvoltare Judeţeană Harghita, Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară Munţii Harghita, Asociaţia Organizaţiilor Fermierilor Secui, Asociaţia Proprietarilor şi Administratorilor de Păduri din Estul Transilvaniei şi Agenţia Naţională pentru Arii Naturale Protejate – Serviciul teritorial Harghita.

Preşedintele Consiliului Judeţean (CJ) Harghita, Borboly Csaba, a subliniat în cuvântul său de salut faptul că „cea mai importantă resursă a judeţului este pădurea şi ceea ce aceasta ne oferă, fie că este vorba de lemnul exploatat în mod durabil, de ecoturism şi, nu în ultimul rând, biodiversitatea, a cărei protejare este obiectivul nostru principal”. „Avem şi apă minerală, şi Lacul Sfânta Ana, dar pădurea e cea mai mare resursă a noastră”. Acesta a spus în intervenţia sa că imaginea silviculturii şi a celor ce gestionează pădurea este distorsionată în România. Conform sursei citate, „au fost în trecut abuzuri, dar epoca aceea s-a încheiat”. Acesta a explicat că încă din anul 2018 judeţul Harghita „nu a mai fost pe lista neagră”. „Azi, judeţul Harghita e aproape la acelaşi nivel cu Timiş (n.n. – în ceea ce priveşte infracţiunile silvice). Deşi judeţul Timiş nu are 60% din suprafaţă împădurită. Eu cred că sunt foarte multe preconcepţii”.

Preşedintele CJ Harghita a accentuat faptul că „avem nevoie de cunoştinţe” în acest domeniu. „Degeaba avem 10.000 de hectare de pădure, degeaba avem sedii superprofesioniste sau vehicule superperformante, dacă nu avem cunoştinţe. Astfel, banii sunt pe locul 2. Cel mai important lucru este să avem cunoştinţe”, a precizat acesta, menţionând că prin conferinţa de vineri, ştiinţa şi experienţa sunt aduse împreună pentru a crea bune practici în domeniu.

Borboly Csaba a pledat pentru o revenire „la obiceiurile noastre arhitecturale” şi să se construiască din lemn, „cum a fost mai de demult”. „Iniţial am pornit cu mare elan. Am oferit finanţare de la consiliul judeţean pentru astfel de proiecte, am crezut că putem schimba ceva, dar a venit realitatea: legile, normativele şi tot felul de reguli care fac efectiv imposibilă construirea de clădiri publice din lemn în România. Ba mai mult, şi arhitecţii, şi proiectanţii au spus să nu aşteptăm un miracol din partea lor. Ei, la facultate, un semestru au învăţat despre lemn şi şase ani despre beton”, a spus Borboly Csaba, precizând însă că acest lucru se poate schimba, prin colaborare, prin schimb de bune practici. Potrivit vorbitorului, în alte ţări lemnul este respectat şi utilizat în construcţii, acesta fiind materialul de construcţie al viitorului în toată Uniunea Europeană.

Preşedintele CJ Harghita a mai spus că încă sunt multe prejudecăţi şi că trebuie stopat curentul care spune „Lăsaţi pădurea în pace!”. În schimb, accentul trebuie pus pe educaţie. De asemenea, percepţia potrivit căreia cei ce se ocupă de gestionarea pădurilor sunt malefici, se poate schimba.

Preşedintele Asociaţiei Proprietarilor şi Administratorilor de Păduri din Estul Transilvaniei, ing. Melles Előd, a spus, în legătură cu gestionarea pădurilor din zonă, că „este o tradiţie să asigurăm sustenabilitatea şi să gestionăm sustenabil în aşa fel încât să creăm un echilibru între necesităţile umane şi resursele regenerabile care ne-au fost încredinţate în aşa fel încât să rămână acea valoare de mediu şi acea valoare socială care este reprezentată de păduri (…) şi să-şi păstreze capacitatea de a satisface necesităţile nu numai a generaţiilor de astăzi, ci şi a generaţiilor viitoare”.

„Pădurea din regiunea noastră este rezultatul muncii generaţiilor de silvicultori, este bastionul profesiei noastre şi viitorul copiilor noştri. Împreună, această muncă veche de secole va continua”, a spus ing. Melles Előd.

După-amiază, la conferinţă a luat parte şi ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor, Tánczos Barna, care a spus că direcţia de gestionare a pădurilor este bună, iar acest lucru este confirmat la nivel european.

În cadrul conferinţei au fost abordate patru teme principale, în tot atâtea secţiuni: I. Strategia forestieră a UE şi în cadrul acesteia Strategia forestieră pentru România; II. Silvicultura şi digitalizarea; III. Eforturi de conservare a naturii în gestionarea pădurilor; IV. Prezentarea proiectului de finanţare pentru lucrări de împădurire.

Cu această ocazie, directorul Agenţiei de Dezvoltare Judeţeană Harghita, Cilip Árpád, a prezentat şi site-ul creat cu scopul de a colecta informaţii la zi privind pădurile din judeţul Harghita: https://www.forestinhargita.ro. (Şt.P.)

Comentarii:

comentarii

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.