Informația Harghitei – jurnal independent singurul jurnal independent editat în limba română din județul Harghita
Începând din 2022, administraţia locală din Miercurea-Ciuc a alocat peste un milion de lei pentru lucrări de reparaţie a acoperişului de la Csíki Csobbanó. Miercuri, s-au reluat aceste intervenţii, estimate a se finaliza în aproximativ trei săptămâni.
În cadrul unei conferinţe de presă, primarul municipiului, Korodi Attila, a subliniat dificultăţile majore cu care se confruntă municipalitatea în întreţinerea şi reabilitarea bazinului de înot din oraş. El a prezentat, în cadrul conferinţei, problemele cu care se confruntă bazinul de înot din Miercurea-Ciuc. Soluţiile iniţiale pentru acoperiş s-au dovedit neadecvate condiţiilor meteo locale, generând costuri semnificative de reparaţii.
Primarul a specificat că anul acesta se încheie o perioadă de trei ani în care s-au folosit atât fonduri de la asiguratori, cât şi fonduri proprii, iar primăria a fost nevoită să investească 1,5 milioane de lei pentru reabilitarea unei părţi importante a acoperişului.
A subliniat că această experienţă evidenţiază necesitatea de a include perspectivele locale în programele guvernamentale de investiţii derulate de CNI (Compania Naţională de Investiţii), care sunt gestionate independent de autorităţile locale. Potrivit acestuia, lipsa adaptării soluţiilor la specificul local duce la o scădere a eficienţei investiţiilor. Deşi bazinul este considerat de bună calitate la nivel naţional, realitatea arată că există probleme structurale continue care afectează funcţionalitatea clădirii. A oferit exemple concrete de costuri generate de intemperii: în 2022, aproape 220.000 de lei, din care 155.000 de la asigurator; în 2023, 320.000 de lei, cu 217.000 de la asigurator; iar în acest an, 425.000 de lei de la asigurator şi aproape 1 milion de lei din fonduri locale. A explicat că aceste costuri sunt inevitabile din cauza acoperişului plat şi a altor soluţii neadaptate climei zonei. În loc să beneficieze de o investiţie durabilă, primăria trebuie să acopere constant cheltuieli de reparaţii, în loc să se limiteze la costurile operaţionale obişnuite. A subliniat că aceasta este o lecţie importantă pentru a adapta soluţiile de construcţie la condiţiile climatice specifice fiecărei regiuni din ţară.
Prezent la conferinţa de presă a fost şi senatorul UDMR Tánczos Barna, care a afirmat că autorităţile locale au nevoie de un sprijin guvernamental mult mai consistent pentru dezvoltarea şi administrarea infrastructurii sportive.
„Sportul românesc suferă în continuare din cauza lipsei de viziune şi din cauza lipsei de consecvenţă în ceea ce priveşte construirea, dezvoltarea şi administrarea bazelor sportive, infrastructurii sportive”, a spus el, menţionând că în ultimele decenii, guvernele nu au reuşit să asigure o infrastructură adecvată pentru sportul de performanţă şi cel de masă. Senatorul a subliniat că autorităţile locale trebuie susţinute financiar pentru a reduce costurile de exploatare prin reabilitări energetice şi instalarea de sisteme fotovoltaice, astfel încât acestea să poată pune la dispoziţia cetăţenilor bazele sportive construite. „Nu este suficient (…) să construim ceva şi după aceea să lăsăm în grijă a primăriei, care dacă nu se descurcă, toată investiţia a fost degeaba”, a declarat Tánczos Barna.
Aceasta a explicat că, pe durata mandatului său ca ministru al Mediului, a iniţiat un program naţional pentru creşterea eficienţei energetice a infrastructurii publice, inclusiv a celei sportive şi includea dotarea bazelor sportive cu panouri fotovoltaice pentru a reduce costurile şi emisiile de carbon. „Acest program a fost oprit, din păcate, după ce am plecat de la minister, nu a fost continuat. Cred că cel mai important lucru la AFM (Administraţia Fondului pentru Mediu), în 2025, este continuarea acestui program, lansarea unui program cu un buget special, de sine stătător, pentru autorităţile publice locale, în vederea eficientizării energetice în infrastructura sportivă şi dotarea acestor structuri sportive, bazine, infrastructură în general, cu panouri fotovoltaice pentru reducerea costurilor şi emisiilor de carbon, pe de altă parte. Este nevoie nu doar de tăieri de panglici la infrastructura sportivă, ci şi de suport ministerial, suport de la Ministerul de Finanţe, suport investiţional pentru primării, în vederea reducerii costurilor de administrare”, a precizat Tánczos Barna.
Senatorul a precizat că programul UDMR include iniţiative pentru dezvoltarea infrastructurii sportive şi că acestea vor fi propuse în cadrul negocierilor politice, dacă Uniunea va participa la formarea unui nou guvern. „Am văzut că s-a construit mult în ultima perioadă, dar îmi fac griji în ceea ce priveşte exploatarea acestor baze sportive. Multe dintre ele, dacă nu ajung la exploatare de 80-90%, practic investiţiile au fost degeaba. Raţiunea trebuie să primeze şi în ceea ce priveşte infrastructura sportivă. Nu este suficientă construirea lor, trebuie şi exploatare eficientă şi raţională”, a specificat Tánczos Barna.
EMILIA Ş.
