Lorand Popovici: De la tehnologie, la raliuri | Informația Harghitei - jurnal independent
duminică , 21 iulie 2024
Home » Sport » Lorand Popovici: De la tehnologie, la raliuri
Lorand Popovici: De la tehnologie, la raliuri

Lorand Popovici: De la tehnologie, la raliuri

Cu ocazia raliului de Viteză în Coastă, etapa de la Harghita Băi, am avut ocazia să stau de vorbă şi să cunosc doi piloţi speciali. Pe Alexandra Teslovan, adolescenta de la volanul bolidului, aţi avut ocazia să o cunoaşteţi în cadrul interviului realizat chiar atunci, la Miercurea-Ciuc.

Pe Lorand Popovici l-am cunoscut tot la Miercurea-Ciuc, la prezentarea echipelor. Dar interviul l-am realizat ulterior. El a intrat recent în curse, prima competiţie la care a participat fiind în urmă cu mai puţin de trei ani. Din acest motiv, atunci când l-am întrebat despre cele mai bune performanţe obţinute, spunea că „rezultatele notabile pentru mine au fost şi sunt, în principal, îmbunătăţirea de la etapă la etapă a pilotajului, lucru ce face ca timpii de la final să fie din ce în ce mai buni”. Totuşi, are deja două locuri 4, obţinute la ediţiile din 2022 şi 2023 a Raliului Harghitei, în cadrul Cupei Dacia.

În continuare, vă invit să-l cunoaşteţi pe ciucanul prezent în lumea sportului cu motor.

Pentru cine nu vă cunoaşte, vă rog să vă prezentaţi, pe scurt.

– Mă numesc Popovici Lorand, sunt din Miercurea-Ciuc şi am 33 de ani. Sunt absolvent al Universităţii Tehnice din Cluj-Napoca, specializarea Telecomunicaţii, iar momentan lucrez în domeniul tehnologiei.

De unde vi se trage pasiunea pentru automobilism?

– Pot spune că m-am născut pasionat de maşini. De motorsport m-am îndrăgostit la 6 ani, când tata m-a luat cu el la Raliul Harghitei ediţia 1997, care pe atunci îşi avea cartierul general exact în Piaţa Libertăţii din Miercurea-Ciuc. De atunci, o lungă perioadă de timp am început să merg la etapele de raliu din apropiere, ca spectator, asta făcând ca pasiunea să fie din ce în ce mai mare.

Ştiu că aveţi o deficienţă fizică. Despre ce e vorba?

– Da, este vorba despre o deficienţă la piciorul drept. La vârsta de două luni şi jumătate, piciorul mi-a rămas paralizat în urma unui vaccin. A urmat o lungă perioadă de recuperare.

Pe parcursul timpului, aceasta (deficienţa fizică) v-a influenţat într-un fel decizia de a deveni pilot de raliuri?

– Nu pot zice chiar că am fost influenţat, probabil aş fi făcut pilotaj şi fără aceasta deficienţă. În schimb pot zice că fiecare pas făcut până în momentul actual în situaţia de faţă a fost mai intens, cu o doză mare de satisfacţie la finalul fiecărui pas, văzând rezultatul obţinut.

  • „Mereu trebuie să fii conectat şi concentrat 110%”

Cum aţi ajuns în lumea raliurilor? Când a fost prima cursă şi cum a fost?

– Aşa cum am menţionat şi mai sus, în lumea aceasta denumită motorsport, am ajuns la 6 ani, şi mult timp de atunci am fost spectator. Prima cursă a fost în octombrie 2021, la etapa de Viteză în Coastă de la Poiana Braşov, în calitate de forlighter (deschizător), etapă la care mi-am dorit să ajung şi una din preferatele mele, desigur după cele de acasă.

Scopul la această etapă a fost de a lua pulsul cu tot ceea ce însemna o astfel de competiţie, pilot, maşină, trasă ideală, puncte de frânare ş.a.m.d., ceea ce am şi reuşit. Am avut emoţii până am făcut primii 100 de m, după care am înţeles că îmi place şi a fost din ce în ce mai bine.

Nu cred că e uşor să fii pilot de raliu. În cazul dvs. a fost mai greu având această deficienţă fizică?

– Aşa este, nu este uşor, sunt multe lucruri de care trebuie să ţii cont şi să ştii cum trebuie sa acţionezi în diverse situaţii, să iei decizii, de care nu eşti 100% că vor funcţiona aşa cum te-ai aştepta. Totul este dinamic şi nu există monotonie, mereu trebuie să fii conectat şi concentrat 110% de la începutul şi până la finalul competiţiei. Asta face parte din acest sport şi îmi place.

În privinţa mea, nu a fost mai greu, cunoscând deja după atâţia ani fenomenul şi având baza, modul de pilotaj fiind cel la care am lucrat şi încă lucrez foarte mult astfel încât să găsesc varianta optimă care să îmi fie, pe de o parte uşoară, şi pe de altă parte eficientă, dacă ne referim la timpi.

Cum aţi fost primit de ceilalţi piloţi?

– Motorsportul este o familie frumoasă, începând de la arbitri, oficiali, piloţi, copiloţi etc. Am fost primit frumos, fiecare apreciind ceea ce fac şi fiecare venind cu un sfat, două care să mă ajute. Acelaşi lucru se poate zice când mai merg şi eu la colegi şi îi întreb diverse. Am găsit înţelegere, fair-play, am legat prietenii dar şi multă seriozitate şi disciplină, pentru că este un sport care te disciplinează.

  • Câteva mii de lei pentru a participa la o etapă

Vorbiţi-ne puţin despre maşina pe care o aveţi…

– Maşina este o Dacia Logan de cupă, cu motor de 1.6, cutie de viteză cu grup scurt (pentru a face viteză cât mai repede), suspensie specifică competiţiilor de raliu/viteză în coastă/circuit şi alte elemente specifice şi de siguranţă: rollbar, scaune tip scoică cu centuri cu prinderi în 5 puncte, extinctor manual şi automat. Fiind un sport frumos, dar şi periculos, măsurile de siguranţă sunt la cele mai înalte standarde. De asemenea, şi noi avem echipament specific: cască, hans, îmbrăcăminte ignifuga, combinezon, cagulă, mănuşi, ghete.

Cât de costisitor este acest sport?

– Costurile pentru o etapă, fie de raliu, fie de viteza în coastă, se ridică la câteva mii de lei în cazul meu. Aceste costuri variază în funcţie dacă maşina este proprietate personală sau închiriată, dacă există echipă de asistenţă tehnică, de suprafaţa pe care se rulează, asfalt/macadam/zăpadă, tipul de maşină, cauciucuri, combustibil, revizii. Pe lângă acestea, mai intră licenţa de pilot, echipa foto, colantarea maşinii etc.

Pot spune că sunt norocos pentru că încă de la început am alături parteneri şi oameni care au venit alături de mine şi cred în mine, iar pentru asta nu pot decât să le mulţumesc enorm.

Care sunt principalele probleme cu care vă confruntaţi atât la volanul maşinii, în timpul curselor, cât şi în afară?

– Nu prea am avut şi sper nici să nu am probleme în timpul competiţiilor. Pot zice că una ar fi în perioada de vară, când afară este foarte cald, iar în maşină este efectiv saună, dar m-am obişnuit.

Un sfat pentru tineri? Atât pentru cei care ar dori să devină piloţi de raliu, dar şi pentru cei care se confruntă cu diferite probleme şi sunt tentanţi să renunţe la visurile pe care le au.

– Să o ia încet, pas cu pas. Indiferent că vor să devină piloţi de raliu, cântăreţi, medici etc., să creadă în acel vis şi să nu se dea bătuţi, indiferent de barierele pe care le întâmpină în viaţa. Cu multă muncă, perseverenţă şi ambiţie ele se vor îndeplini.

Consemnare de LIVIU C.

Comentarii:

comentarii

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.