La Tulgheş: Cel mai mare drapel al României din judeţ

iulie 1, 2014 in Societate

Ministrul Apărării Naţionale, Mircea Duşa, a participat, în localitatea harghiteană Tulgheş, la ridicarea pe catarg a celui mai mare drapel al României din Harghita şi a declarat că tricolorul românesc trebuie să fie la el acasă şi în acest judeţ.

Drapelul de 24 metri pătraţi a fost purtat de militarii Regimentului de Gardă „Mihai Viteazu” din Bucureşti şi a fost sfinţit de arhiepiscopul Covasnei şi Harghitei, ÎPS Ioan Selejan, împreună cu un sobor de preoţi.

După ceremonia de sfinţire, ministrul Apărării Naţionale şi oficialităţile prezente au sărutat tricolorul românesc, care a fost ridicat pe un catarg înalt de 12 metri, în acordurile Imnului Naţional, interpretat de corul din localitate.

Ministrul Apărării Naţionale, Mircea Duşa, a declarat că a dorit să înalţe la Tulgheş cel mai mare drapel al României din Harghita.

„Am dorit astăzi ca în Tulgheş să înălţăm cel mai mare drapel tricolor din judeţul Harghita. Pentru că tricolorul românesc trebuie să fie la el acasă şi în judeţul Harghita. (…) Aici, în judeţul Harghita, mândria de a fi român, respectul pentru simbolurile naţionale este altfel. Este altfel, deoarece pentru românii din Harghita şi Covasna drapelul înseamnă suveranitate, înseamnă independenţă, înseamnă o Românie întreagă, aşa cum ne-au lăsat-o strămoşii noştri. De aceea suntem astăzi aici, la Tulgheş, pentru a ne simţi, în prezenţa simbolului naţional, mândri, pentru a ne simţi că suntem uniţi, pentru că a ne simţi că suntem mândri în lume şi că oriunde tricolorul românesc este pe catarg aduce onoare, respect în rândul naţiunilor”, le-a spus celor prezenţi ministrul Apărării Naţionale.

Mircea Duşa a explicat că acest drapel de dimensiuni mari s-a ridicat la Tulgheş pentru că aici a fost graniţa Imperiului Austro-Ungar şi, în opinia sa, „este emblematic şi simbolic ca cel mai mare drapel tricolor să-l ridicăm pe catarg în această zonă”.

Ministrul Apărării s-a întrebat în câte localităţi din Harghita şi Covasna s-a marcat Ziua Tricolorului, instituită prin lege şi a punctat că drapelul naţional trebuie să fie simbolul tuturor românilor, indiferent de etnie.

„Mă întreb oare, deşi Ziua Drapelului Naţional este instituită prin lege, mă întreb în câte localităţi din Harghita, din Covasna s-au organizat astăzi festivităţi dedicate drapelului naţional, pentru că drapelul naţional nu este drapelul nu numai al românilor, ci trebuie să fie simbol naţional al României, şi pentru români şi pentru minorităţile conlocuitoare şi respectul pentru simbolul naţional trebuie să fie deopotrivă exprimat de către toţi cetăţenii ţării”, a spus Mircea Duşa.

El a adăugat că trebuie să se facă mai mult pentru ca „dragostea şi respectul pentru simbolurile naţionale şi mai ales pentru drapelul tricolor să fie deosebite”.
Ministrul Apărării a mai spus că în instituţiile militare simbolul naţional este respectat în mod deosebit, iar militarii din toate structurile poartă drapelul atât pe uniformă, cât şi în suflet.

Arhiepiscopul Covasnei şi Harghitei, ÎPS Ioan Selejan, a afirmat că pentru românii din zonă drapelul este o icoană, acesta fiind şi motivul pentru care a fost sfinţit, înainte să fie ridicat pe catarg.

„Tricolorul pentru românii din această parte de ţară şi cred că pentru toţi românii este o icoană. De aceea l-am şi sfinţit, l-am şi sărutat. Românii îşi sărută mama, pruncii, icoana şi iată, această icoană a României”, a spus arhiepiscopul.
ÎPS Ioan Selejan a amintit vremurile când tricolorul românesc nu se putea arbora în zonă şi era ascuns în podurile grajdurilor sau era şters de pe pereţii bisericilor.
„Aş vrea să vă spun, mai ales fraţilor de peste munţi, că în părţile noastre au fost vremuri când românii şi-au ascuns tricolorul în fân, în pod, acolo, în grajd. Şi l-au scos doar în momentul când armatele române au trecut pe valea aceasta, a Bistriţei şi i-au întâmpinat cu tricolorul. Au fost momente când în bisericile noastre era pictat tricolorul şi au fost momente când cei care au venit să ne asuprească au dat ordin preotului să şteargă din pictura bisericii tricolorul nostru românesc. Nădăjduim, în pace, în înţelegere, că acest tricolor ne va ţine pe toţi, adunaţi sub el, aşa cum o pasăre, cu aripile, îşi acoperă puii, tot aşa trebuie ca tricolorul să ne ţină uniţi mereu de o parte şi de alta a Carpaţilor”, a conchis ÎPS Ioan Selejan.
Primarul comunei Tulgheş, Marcel Vancu, cel care a avut iniţiativa ridicării pe catarg a steagului de 24 metri pătraţi, a vorbit despre dragoste de ţară şi a arătat că drapelul naţional este semnul de întoarcere acasă şi de alinare a românilor de pretutindeni.

„Să îţi iubeşti ţara şi tot ceea ce ţine de originea ei nu este o ruşine, este un sentiment al oamenilor întregi, recunoscători istoriei, dar şi prezentului pentru libertatea de exprimare şi dreptul identităţii naţionale”, a spus primarul Marcel Vancu.

La ceremonia de înălţare pe catarg a drapelului României au asistat câteva sute de locuitori ai comunei, mulţi dintre ei purtând costume populare. Evenimentul s-a încheiat cu defilarea militarilor Regimentului de Gardă „Mihai Viteazu” din Bucureşti şi cu un spectacol folcloric.

Gina Ştefan, Agerpres