Informația Harghitei – jurnal independent singurul jurnal independent editat în limba română din județul Harghita
Credincioşi din ţară, dar şi de peste hotare, unii dintre ei îmbrăcaţi în costume populare şi purtând steaguri tricolore, au participat, sâmbătă, la slujba arhierească oficiată cu ocazia hramului Mănăstirii „Adormirea Maicii Domnului” din Izvoru-Mureşului. Mănăstirea mai este cunoscută şi ca „mănăstirea românilor de pretutindeni”. Printre cei care au asistat la slujbă s-au numărat şi români veniţi din Serbia (Valea Timocului), Republica Moldova, Spania, Italia, care au participat pe parcursul săptămânii trecute la Universitatea de Vară a Românilor de Pretutindeni. Mulţi credincioşi au venit încă de vineri şi au participat la slujba privegherii, oficiată noaptea.
Slujba a fost oficiată de PS Andrei Moldovan, episcopul Covasnei şi Harghitei, PS Gurie, episcopul Devei şi Hunedoarei, PS Emilian Lovişteanul, episcopul vicar al Arhiepiscopiei Râmnicului, alături de un sobor de preoţi. În acest an, slujba a fost oficiată de la un altar de vară, încă neterminat, care se construieşte lângă biserică, clădirea respectivă fiind „înfăşurată”, în partea de sus, cu un drapel tricolor, iar la bază a fost împodobită cu flori.
În cuvântul său, PS Emilian Lovişteanul a apreciat lucrarea maicilor mănăstirii, prin care „păstrează şi candela credinţei ortodoxe, dar şi steagul tricolor şi tradiţia românească, aici, într-o zonă mult încercată în istorie, tot din cauza confraţilor noştri. Însă, cum ne-am rugat la sfânta liturghie, nădăjduim să fie pace, înţelegere, armonie, pentru că toţi purtăm chipul lui Dumnezeu”.
În cadrul slujbei, maica stareţă a Mănăstirii „Adormirea Maicii Domnului”, Miriam Oprea, a primit rangul de stavroforă şi Crucea lui Hristos, în semn de preţuire faţă de activitatea sa pastorală şi de întărire pentru toţi vieţuitorii sfântului aşezământ monahal.
PS Andrei, episcopul Covasnei şi Harghitei, în cuvântul de învăţătură a evidenţiat importanţa mamei în viaţa de familie. „Un rol deosebit (…) îl aveţi dvs. mamelor şi surorilor în viaţa de familie. Taţii sunt preocupaţi de cele necesare trupului şi vieţii cotidiene, dar mama este cea care naşte fii pentru Împărăţia Cerurilor. Dacă naşteţi fii pentru pământul acesta zbuciumat, nu aţi rezolvat nimic, naşteţi nişte oameni fără suflet. Dar dacă naşteţi oameni pentru Împărăţia Cerurilor, veţi naşte preoţi sfinţi, călugări sfinţi, episcopi sfinţi, care să sfinţească viaţa noastră”, a spus PS Andrei.
De asemenea, episcopul Covasnei şi Harghitei a reamintit că mănăstirea este a tuturor românilor. „Aş vrea să vă pun la suflet că această oază de spiritualitate duhovnicească românească, Mănăstirea de la Izvoru-Mureşului, este mănăstirea tuturor românilor, celor care calcă pragul ei, care se roagă Maicii lui Dumnezeu, care se roagă Treimii celei de o fiinţă şi nedespărţită”.
PS Andrei a transmis şi un gând de preţuire şi de binecuvântare către toţi românii de pretutindeni. „Astăzi, când prăznuim Adormirea Maicii lui Dumnezeu, un gând de preţuire şi de binecuvântare se îndreaptă către toţi românii de pretutindeni şi în special către cei din Valea Timocului, care, neavând biserici în limba română, strigă la Dumnezeu în dulcele grai valah. Le mulţumim pentru răbdarea că trăiesc în acele plaiuri, le mulţumim pentru dragostea cu care se apleacă asupra fraţilor lor din România, le mulţumim pentru dragostea cu care nu îşi părăsesc credinţa noastră pravoslavnică. Tuturor, binecuvântare şi preţuire”, a transmis episcopul Andrei.
După slujbă, credincioşii au fost invitaţi la o agapă creştinească, în curtea mănăstirii. Cei grăbiţi au primit la pachet sarmale şi cozonac.
La slujba de la Mănăstirea din Izvoru-Mureşului, printre oficialităţi s-au numărat şi prefecţii judeţelor Harghita şi Covasna, Adrian Jean Andrei şi Sebastian Cucu.
XXX
Mănăstirea de la Izvoru-Mureşului a fost ctitorită de fostul arhiepiscop al Covasnei şi Harghitei, Ioan Selejan, actualmente mitropolit al Banatului. Biserica a fost sfinţită în 15 august 2000, în prezenţa patriarhului de atunci PF Teoctist, care, datorită peisajului şi florilor cu care maicile împodobesc ferestrele şi curtea mănăstirii, a atribuit ansamblului religios supranumele de „Grădina Maicii Domnului”.
Sfântul locaş este pictat în întregime în tehnica frescă, în stil neobizantin, după Erminia picturii bizantine, de către pictorul Liviu Dumbravă din Gura Humorului. Toate clădirile sunt împodobite în interior cu fresce foarte bogate prin tematică şi culoare, fiind peste 2.000 mp de pictură, un unicat în ţară şi în lume.
ŞTEFAN P.
