Harghita, în top 3 judeţe la nivel naţional în domeniul zootehniei
În cadrul şedinţei colegiului prefectural din această lună, Direcţia pentru Agricultură Judeţeană (DAJ) Harghita a prezentat o informare detaliată privind situaţia efectivelor de animale şi a producţiilor realizate în sectorul zootehnic din judeţ. Raportul subliniază complexitatea factorilor care influenţează evoluţia şeptelului, de la dinamica pieţei şi preţul furajelor, până la politicile agricole şi presiunea bolilor contagioase.
„Din punct de vedere zootehnic, judeţul Harghita se situează în primele trei judeţe din ţară. Avem 8% din efectivul total de animale al ţării. Asta înseamnă destul de mult şi suntem la concurenţă cu zonele din nord, de exemplu Suceava, pentru primele locuri de exemplare de capete de bovine”, a precizat directorul DAJ Harghita, Romfeld Zsolt.
Totodată, el a evidenţiat o diferenţă de dezvoltare între estul şi vestul judeţului. În zona de est se găsesc ferme mai dezvoltate şi mai competitive, în timp ce în zona Odorheiului şi Cristurului, plecarea tinerilor în străinătate a condus la un număr mai mic de ferme rentabile din punct de vedere economic.
Potrivit unui raport prezentat în cadrul şedinţei, judeţul număra în 2024 peste 95.000 de bovine, aproape 194.000 de ovine, mai mult de 14.000 de caprine şi aproximativ 26.000 de porcine.
Statisticile arată o evoluţie interesantă în perioada decembrie 2022 – decembrie 2024, cu o creştere a numărului de bovine, ovine şi caprine, în timp ce efectivul de porci a înregistrat o scădere.
Raportul subliniază caracteristica principală a zootehniei harghitene, şi anume existenţa unui număr mare de exploataţii cu un efectiv redus de animale, majoritatea fiind gospodării familiale. Cu toate acestea, se observă o tendinţă de concentrare a efectivelor, cu dispariţia gospodăriilor cu un număr foarte mic de animale şi apariţia exploataţiilor mai mari, cu un efectiv cuprins între 15 şi 50 de capete de bovine. Această evoluţie este considerată necesară pentru o dezvoltare mai rapidă a sectorului şi pentru accesarea fondurilor europene.
O altă constatare a raportului este ponderea semnificativă a pajiştilor naturale în structura agricolă a judeţului, acestea reprezentând 81,19% din suprafaţa agricolă. Aceste pajişti sunt considerate baza furajeră cea mai importantă, economică şi sănătoasă pentru animalele ierbivore.
De asemenea, se menţionează că subvenţiile APIA pentru pajişti sunt mai avantajoase comparativ cu alte categorii de teren. Din totalul de peste 71.000 de hectare de teren arabil, aproximativ 40.000 de hectare sunt cultivate cu plante furajere, destinate hranei animalelor.
EMILIA Ş.
