Informația Harghitei – jurnal independent singurul jurnal independent editat în limba română din județul Harghita
„Noi nici acum nu-i învăţăm pe copii, mergem la supermarket şi le cumpărăm dulciuri, în loc să le dăm miere”
Zeci de apicultori din România şi Ungaria au participat, sâmbătă, la Miercurea-Ciuc, la tradiţionalul Festival al Mierii, manifestare care are rolul de a-i încuraja pe oameni să consume cât mai multe produse apicole, cunoscute pentru calităţile benefice pentru sănătate.
Apicultorii, îmbrăcaţi în „cavaleri ai mierii”, au pornit într-un marş prin oraş, alaiul fiind deschis de mai multe fetiţe îmbrăcate în albinuţe şi de un toboşar, care dădea de veste localnicilor că pot cumpăra miere din centrul oraşului, de la târgul amenajat special în acest scop.
Produsele apicole oferite consumatorilor la Festivalul Mierii au fost dintre cele mai diverse, de la miere de brad, de zmeură, de floarea soarelui sau de rapiţă, până la propolis, lăptişor de matcă, păstură, fagure sau cosmetice pe bază de miere.
Bara Csilla Mária, din Păuleni-Ciuc, este un cunoscut apicultor din zonă şi spune că acest festival are rolul de a promova consumul de miere, care în România este mai scăzut decât în alte ţări europene.
„Din păcate, în România nu consumăm atâta miere pe cât ar trebui şi am organizat Festivalul Mierii ca oamenii să guste, să cunoască proprietăţile mierii şi să-i încurajăm să consume, pentru că este un aliment-medicament. (…) În afară de miere trebuie să-i încurajăm pe oameni să consume polen, care e foarte bun pentru sănătate, dar şi propolis, care este antibiotic natural sau păstura, care este recomandată pentru sistemul imunitar. În zona noastră se consumă ceva mai multă miere, iar bătrânii, înainte să meargă la farmacie, preferă să cumpere un borcan de miere şi încearcă să-şi recapete sănătatea în acest fel”, a spus Bara Csilla Mária.
Un alt apicultor prezent la târg a fost Tőkés Attila, din Topliţa, care s-a prezentat ca fiind „cavaler al mierii” şi a dezvăluit că a devenit apicultor în onoarea tatălui său.
„Tata avea şapte stupi, a decedat şi i-am moştenit şi neavând cunoştinţele necesare, cele şapte familii au pierit. Eu am plâns şi i-am promis tatălui meu că voi deveni cel mai mare apicultor din Topliţa. Şi în onoarea lui sunt acum apicultor şi am 105 familii de albine, iar fiul meu are 240. E o mândrie şi o bucurie să venim aici şi să încercăm să-i convingem pe oameni să consume miere, care este atât de bună pentru sănătate”, a spus Tőkés Attila.
În ceea ce priveşte producţia din acest an, apicultorii harghiteni spun că a fost mai mare decât în 2014, dar a avut de suferit din cauza secetei.
La Festivalul Mierii a luat parte şi dr. Rácz László, care este pasionat de apicultură, le predă apicultorilor noţiuni de patologie apicolă şi apiterapie şi nu pierde nici un prilej de a-i încuraja pe oameni să consume miere.
„Este o zicală: Medicul tratează şi Dumnezeu vindecă. Eu consum miere pentru că provine de la Creatorul cel mare şi îmi dă nu numai sănătate, ci şi tinereţe. Şi dacă ar depinde de mine, sticla de miere aş vinde-o la farmacie, pe reţetă medicală. Spunem că 30 lei este mult pentru un borcan de miere, dar în secolul al XVI-lea, pentru un litru de miere s-a dat un sclav sau pentru un bidon de 10 litri de miere s-au dat 10 tăuraşi de prăsilă, iar acum spunem că 30 lei e mult, dar dăm 30 lei pe un medicament, la farmacie”, afirmă dr. Rácz László.
Acesta mai spune că, spre exemplu, mierea de rapiţă „este un miracol al naturii”, întrucât împiedică extinderea unei tumori în ţesuturile din jur sau că cea polifloră este extraordinar de benefică pentru sănătate, întrucât provine de la 2.400 de plante poliflore.
Potrivit dr. Rácz, în România se consumă anual mai puţin de jumătate de kilogram de miere pe cap de locuitor, în vreme ce în Grecia consumul este de trei kilograme pe an.
„Majoritatea oamenilor din Ardeal sunt consumatori mai mari de miere decât cei din restul ţării. Un paradox al consumului de miere este că Grecia, atât de mult hulită, că e la marginea falimentului, consumă anual aproape trei kilograme de miere pe cap de locuitor, iar la noi se consumă nici jumătate de kilogram.
Francezii, germanii, suedezii consumă mai mult. Probabil, provine din tradiţie şi din cum îi învăţăm pe copiii noştri. Noi nici acum nu-i învăţăm pe copii, mergem la supermarket şi le cumpărăm nişte dulciuri în loc să le dăm miere”, a conchis dr. Rácz László. (Gina Ştefan, Agerpres)
