Evoluţia infecţiei COVID-19 în Harghita, de la debut şi până în prezent | Informația Harghitei - jurnal independent
duminică , 25 septembrie 2022
Home » Sănătate » Evoluţia infecţiei COVID-19 în Harghita, de la debut şi până în prezent
Evoluţia infecţiei COVID-19 în Harghita, de la debut şi până în prezent

Evoluţia infecţiei COVID-19 în Harghita, de la debut şi până în prezent

  • 991 de persoane din Harghita au pierdut lupta cu virusul SARS-CoV-2, una dintre ele în ultimele săptămâni. COVID-19 nu a plecat dintre noi nicio clipă

Spre deosebire de alte judeţe din ţară, pandemia COVID-19 şi-a făcut simţită prezenţa mai târziu în Harghita, primul val al acesteia fiind dominat de lupta pentru evitarea declanşării răspândirii comunitare a virusului SARS-CoV-2 în zonă.

„Eforturile noastre s-au concentrat pe activitatea coordonată, susţinută, în strânsă colaborare cu instituţiile partenere şi cu forţele de ordine, pentru izolarea rapidă a cazurilor, anchetarea lor şi impunerea respectării măsurilor pentru prevenirea răspândirii infecţiei, respectiv pregătirea spitalelor şi a reţelei sanitare pentru gestionarea pandemiei”, a arătat dr. Tar Gyӧngyi, directorul executiv al Direcţiei de Sănătate Publică (DSP) Harghita.

Focarele COVID-19 înregistrate în primul val al pandemiei, apărute în special în vara anului 2020, s-au datorat persoanelor care au revenit în ţară din străinătate, cea mai frecventă „ţară de import” a cazurilor COVID fiind Italia, urmată de Spania, Marea Britanie, Franţa şi Germania. Potrivit medicilor epidemiologi, mare parte dintre cazurile confirmate în Harghita au fost cauzate de contactul apropiat cu persoanele infectate sosite în România sau cu contacţii acestora. Focarele au apărut în comunităţi vulnerabile, în centre rezidenţiale pentru persoane vârstnice şi pentru copii, în unităţi de producţie, în instituţii publice şi în unităţile sanitare.

De la începutul pandemiei în Harghita şi până la finalul anului 2020 au fost depistate 73 de focare COVID-19 în comunităţi de romi, în unităţi de producţie, în unităţi sanitare şi medico-sanitare, în unităţi rezidenţiale, în instituţii publice, întreprinderi şi bănci.

Începerea anului şcolar în septembrie 2020, cu participarea la cursuri în sălile de clasă conform scenariului verde, şi declanşarea campaniei electorale pentru alegerile locale a determinat creşterea „alarmantă” a numărului persoanelor infectate cu noul coronavirus, urmând un trend ascendent „cu caracter exploziv” până în octombrie, când judeţul Harghita a intrat în scenariul roşu, numărul noilor cazuri COVID-19 înregistrate în cea de-a zecea lună a anului 2020 depăşind cifra de 2.000.

În noiembrie şi decembrie 2020, epidemiologii au consemnat o descreştere a numărului de îmbolnăviri cu noul coronavirus, Harghita trecând în scenariul verde.

În 2021, numărul focarelor consemnate de DSP a scăzut la 49. Spre deosebire de anul precedent, douăzeci dintre acestea au izbucnit în unităţi de învăţământ, au început să apară focare şi în primării, dar şi în alte instituţii publice ocolite până atunci de noul coronavirus.

Potrivit raportului, prezentat luni în cadrul şedinţei Colegiului Prefectural de dr. Tar Gyӧngyi, în primele 15 luni care s-au scurs de la confirmarea celui dintâi caz COVID-19 în judeţ (01.04.2020-30.06.21), numărul infecţiilor cu noul coronavirus ajunsese la 8.286.

După o scurtă perioadă de declin, pe fondul scăderii accentuate a intenţiei de vaccinare la nivelul judeţului Harghita şi al nerespectării măsurilor de prevenţie, virusul SARS-CoV-2 şi-a reînceput ofensiva şi în prima decadă a lunii octombrie 2021 numărul îmbolnăvirilor COVID-19 confirmate a început să crească brusc şi simultan în toate zonele judeţului în Harghita. În urma secvenţierii virusului din probele pozitive recoltate din judeţ, s-a constatat prezenţa mai multor variante ale SARS-CoV-2, varianta Delta a virusului, cu grad foarte ridicat de contagiozitate, transmiţând-se comunitar şi în ritm accelerat, indiferent de categoria de vârstă, făcându-se responsabilă de 80% dintre infectări. La acel moment, acoperirea vaccinală cu ambele doze la nivelul judeţului Harghita era de 19,52%, de zece ori mai scăzută decât la finele lunii august 2021.

Prin urmare, spitalele, Unităţile de Primiri Urgenţe şi secţiile ATI au fost asaltate din nou şi copleşite de pacienţii infectaţi cu virusul SARS-CoV-2.

„Valul al patrulea al pandemiei a fost foarte agresiv, numărul decedaţilor, în majoritatea lor nevaccinaţi, a crescut şi el, ajungând la un vârf în octombrie 2021”, a declarat dr. Tar Gyӧngyi.

Restricţiile şi noile măsuri de izolare instituite la nivel naţional aveau să limiteze infecţiile COVID-19 pentru o perioadă, până în ianuarie 2022, când, odată cu apariţia variantei Omicron a virusului, s-a atins un nou record, de 4.589 de noi cazuri pozitive confirmate.

Lista focarelor COVID-19 s-a scurtat în 2022, cele 20 de focare apărute fiind stinse la finalul primului trimestru, datorită măsurilor de izolare a cazurilor pozitive, de depistare a contacţilor direcţi, de testare şi carantinare, de suspendare a activităţii în şcolile, unităţile sanitare, întreprinderile şi instituţiile afectate, de dezinfecţie şi nu în ultimul rând de educaţie sanitară.

De la debutul pandemiei COVID-19 în judeţul Harghita – în data de 1 aprilie 2020, când a fost confirmat oficial primul caz de infecţie cu noul coronavirus, la o persoană care s-a întors din Franţa în 23 martie – şi până la sfârşitul lunii trecute (30.06.2022) în judeţul Harghita s-au înregistrat 21.484 cazuri de infecţie cu SARS-CoV-2.

Analizând repartiţia cazurilor COVID-19, medicii epidemiologi au observat că dintre cele 21.484 de persoane infectate cu diferite tulpini ale noului coronavirus, cele mai multe – 12.217 de persoane (56,87%) – provin din mediul urban, iar 9.267 (43,13%) de persoane din mediul rural. 

Cele mai multe dintre cazurile pozitive COVID-19 (7.701) au fost confirmate în municipiul Miercurea-Ciuc şi în zona rurală aparţinătoare bazinului Ciuc, urmate la mică distanţă, de municipiul Odorheiu Secuiesc şi zona rurală a bazinului Odorhei cu 6.860 de cazuri pozitive. Cu un număr de 3.011 cazuri pozitive, municipiul Gheorgheni şi zona rurală aparţinătoare bazinului Gheorgheni se poziţionează pe a treia poziţie şi este urmat de municipiul Topliţa şi zona rurală a acestuia (2.755 de cazuri pozitive). Cu cele mai puţine infecţii COVID-19 se poate lăuda oraşul Cristuru Secuiesc şi zona rurală aparţinătoare, unde au fost confirmate 1.157 de cazuri pozitive până la sfârşitul lunii iunie 2022.

Din punct de vedere al vârstei persoanelor infectate cu SARS-CoV-2, cele mai multe cazuri confirmate pozitiv la noul coronavirus înregistrate (62,75%) se încadrează în categoria de vârstă 30-69 de ani, 19,38% dintre persoanele infectate cu virusul SARS-CoV-2 au peste 70 de ani, boala afectând doar 17,85% de persoane din rândul tinerilor sub 30 de ani. 

Privind la numărul total al persoanelor infectate cu SARS-CoV-2 raportate la nivelul judeţului, se constată o sensibilă predominare a genului feminin care deţine 54% din numărul total de cazuri înregistrate de la începutul pandemiei şi până în data de 30 iunie 2022.

Statistica neagră a pandemiei COVID-19 în judeţul Harghita este o povară greu de dus: 990 de decese s-au înregistrat din 1 aprilie 2020 şi până la data de 30 iunie 2022. Cele mai multe dintre persoanele care s-au stins, răpuse de SARS-CoV-2 aveau între 60-80 şi puţin peste 80 de ani (87%). Peste 90% dintre persoanele care nu au supravieţuit infecţiei cu SARS-CoV-2 aveau cel puţin o boală clinică asociată: afecţiuni cardiovasculare, diabet zaharat, obezitate, afecţiuni  neurologice, renale sau neoplasm.

„De la data întocmirii materialului şi până azi, 25 iulie, celor 21.484 cazuri diagnosticare de infecţie cu SARS-CoV-2 li s-au adăugat 685 de cazuri. Atât a crescut numărul cazurilor într-o lună. Deşi fenomenul părea liniştit virusul există şi începe să prezinte din nou interes”, a menţionat dr. Tar Gyӧngyi.

Începând din aprilie 2020 şi până la sfârşitul lunii iunie 2022, în judeţ au fost efectuate 113.512 teste PCRîn laboratoarele DSP, Spitalului Judeţean de Urgenţă din Miercurea-Ciuc, Spitalului Municipal Odorheiu Secuiesc şi al Prodia, precum şi 113.741 de teste rapide; în total 227.253 de teste PCR şi teste rapide în intervalul amintit.

La scăderea numărului de cazuri pozitive COVID-19, un rol deosebit l-a avut vaccinarea împotriva noului coronavirus. Începând din 4 ianuarie 2021 – data la care a debutat campania de vaccinare în Harghita – şi până la finalul primelor trei trimestre ale anului trecut, în judeţ au fost administrate 147.287 doze de vaccin, cele mai multe – 124.764 doze – de vaccin Pfizer, 7.735 doze de vaccin Moderna, 7.699 doze de vaccin Astra Zeneca, şi 7.089 de vaccin monodoză Johnson&Johnson.

În cel de-al patrulea trimestru al anului 2021 au fost administrate alte 72.686 de doze de vaccin, 29.194 de persoane primind prima doză, 16.670 pe cea de-a doua doză şi 26.822 pe cea de-a treia doză.

În primul semestru al anului curent au fost administrate încă 12.318 doze de vaccin împotriva COVID-19, 2.377 de persoane fiind vaccinate cu prima doză, 2.807 cu cea de-a doua doză de vaccin, 7.011 cu cea de-a treia doză, 123 de harghiteni solicitând şi administrarea celei de-a patra doze.

Majoritatea populaţiei din judeţul Harghita care s-a vaccinat, a preferat vaccinul de la Pfizer-BioNtech atât în ultimul trimestru al anului 2021, cât şi în primul semestru al anului 2022.

Dacă până în data de 4 iulie 2022 numărul cazurilor COVID-19 înregistrate în decurs de 24 de ore a oscilat între zero şi patru, începând din data de 5 iulie a început să crească, ajungând la câteva zeci de cazuri pe zi.

„Suntem în trendul naţional din punct de vedere al evoluţiei COVID, cu 60-70 de cazuri pe zi. Evident că este un val în derulare, dar nu ştim cât va dura. Dacă ne uităm că numărul de contacte este nelimitat şi neprotejat, nu mai purtăm mască, ne-am dezobişnuit de celelalte măsuri de precauţie, acum lumea îşi trăieşte libertatea, e vară şi sunt multe evenimente, e firesc ca numărul cazurilor să crească. Practic, noul val a început şi fără aceste evenimente, dar vedem totuşi că ocazia pentru contacte infectante este dată. Suntem pregătiţi, din punct de vedere al sistemului sanitar am revizuit planurile de rezilienţă ale spitalelor faţă de recrudescenţa COVID, am rugat managerii spitalelor să verifice instalaţiile de oxigen, aprovizionarea cu oxigen, chiar dacă constatăm că momentan nu sunt cazuri la fel de grave faţă de valurile anterioare, mai ales faţă de cel din octombrie 2021. Totuşi am avut şi un deces, sunt cazuri internate la ATI, puţine deocamdată, momentan două, dar atenţionăm în continuare populaţia şi aşteptăm în septembrie noul tip de vaccin”, ne-a declarat la finalul şedinţei dr. Tar Gyӧngyi, directorul executiv al Direcţiei de Sănătate Publică (DSP) Harghita.

Potrivit acesteia, mulţi au început să se intereseze pentru cea de-a patra doză. Sunt în special persoane care călătoresc mult în interes de serviciu, dar şi harghiteni care doresc să călătorească de plăcere, în condiţiile în care multe ţări au reintrodus condiţionalitatea vaccinării, unele chiar şi cu cea de-a patra doză.

„Încercăm să ne organizăm, deşi întâmpinăm o oarecare dificultate din partea medicilor de familie. Toţi medicii de familie au semnat contractul cu noi pentru vaccinare, cu excepţia unui singur medic, însă nu toţi iau vaccinul, deşi noi îl avem în depozit; în schimb le comunică pacienţilor că nu este vaccin la DSP, ceea ce nu este corect. Dar noi lucrăm din aproape în aproape şi pentru toţi cei care ne semnalează acest lucru şi doresc să se vaccineze intermediem trimiterea lor la medici care au vaccin şi vaccinează”, a explicat dr. Tar Gyӧngyi.  

Este adevărat că vaccinul multidoză este problematic, necesitând vaccinarea mai multor pacienţi din aceeaşi flacon, în aceeaşi zi. Însă aflăm de la epidemiologi că medicii de familie pot vaccina şi 50% din cantitatea de ser dintr-un flacon multidoză.

„Medicii nu sunt pedepsiţi dacă într-un flacon cu şase doze, cum este Pfizer, se pierde jumătate. Dacă reuşesc să strângă trei pacienţi, pot vaccina, dar nu se complică. Deci, se constată o atitudine de reticenţă din partea unora dintre medicii de familie în acest sens. (…) Persoanele care se plâng de oponenţa în privinţa vaccinării din partea medicului de familie, îl pot schimba. Însă în zona rurală este foarte dificil, pentru că locuitorii nu au alte opţiuni, nu există alternative pentru ei. Şi unui om dintr-un sat este greu să îi recomanzi să se înscrie la medicul de familie dintr-un alt sat. În Ungaria, unde am fost recent, am văzut cât de bine s-au poziţionat medicii de familie, succesul în procesul de vaccinare, cu o rată de 70% acoperire vaccinală, dublu faţă de noi, se datorează tocmai atitudinii pozitive a medicilor de familie, care s-au înrolat încă din primul moment la vaccinarea populaţiei. Şi este normal să fie aşa, pentru că persoana de încredere într-o comunitate mică este medicul de familie şi atitudinea lui se reflectă şi în atitudinea populaţiei. Mă întristează această atitudine pe care o constatăm în rândul medicilor noştri, de a limita accesul populaţiei la sursa care ar limita şi răspândirea infecţiei”, a concluzionat directorul executiv al DSP Harghita.

DANIELA MEZEY

Comentarii:

comentarii

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.