Informația Harghitei – jurnal independent singurul jurnal independent editat în limba română din județul Harghita
- În acelaşi timp, Korodi Attila a anunţat că din vară urmează să se facă demersuri pentru aprobarea steagului şi stemei oraşului, că documentele din cadrul primăriei vor fi traduse în limba maghiară şi că vor exista discuţii cu reprezentanţii centrelor comerciale cu privire la utilizarea limbii maghiare atât în ceea ce priveşte inscripţionarea, cât şi comunicarea
Steagurile negre arborate pe sediul Primăriei Miercurea Ciuc şi în centrul municipiului de fostul edil al oraşului, Ráduly Róbert Kálmán, au fost îndepărtate ieri dimineaţă din dispoziţia conducerii actuale a localităţii, urmând ca drapele de această culoare să fie folosite doar atunci când trebuie cinstită memoria unor oameni importanţi ai comunităţii, care îşi pierd viaţa.
Primarul municipiului Miercurea Ciuc, Korodi Attila, a amintit, în cadrul unei conferinţe de presă ce a avut loc miercuri, de consilierul local Kálmán Dénes, care a decedat duminica trecută.
Cele două steaguri negre de pe Primăria Miercurea Ciuc şi cel din centrul oraşului au fost arborate de Ráduly Róbert Kálmán în semn de protest că a fost obligat să îndepărteze de pe clădire steagul secuiesc şi cel al municipiului printr-o hotărâre judecătorească.
Korodi Attila a spus, totodată, că din vară vor începe demersurile pentru aprobarea prin Hotărâre de Guvern a steagului şi stemei oraşului.
„Totodată, din vară începem un program adecvat pentru folosirea simbolurilor comunităţii şi ale oraşului. De aceea, din nou, reîncepem reglementarea şi cerem, după aceea, prin Hotărâre de Guvern, reglementarea naţională pentru stema oraşului care, la ora actuală, nu este în nici un proces decizional şi, totodată, după aceea începem şi reglementarea altor simboluri, cum este steagul oraşului. Folosirea simbolurilor comunităţilor naţionale care trăiesc în oraş şi a simbolurilor oraşului este importantă şi nu trebuie să pierdem nici un moment în a folosi aceste lucruri”, a declarat edilul.
Korodi Attila a mai anunţat în cadrul conferinţei de presă că a sosit momentul acţiunii şi în ceea ce priveşte utilizarea limbii maghiare în administraţia publică locală. În acest sens, a continuat acesta, documentele din cadrul Primăriei Miercurea Ciuc vor fi traduse în limba maghiară, cum prevede noul Cod administrativ.
„Ca persoană publică, întotdeauna cred şi am crezut că există un moment propice pentru protest şi există un moment propice pentru acţiune. Am observat că din punctul de vedere al utilizării limbii materne în administraţia publică locală, după adoptarea noului Cod administrativ, multe lucruri lasă de dorit. Foarte multe informaţii publice, cum sunt dispoziţiile primarului, deciziile consiliului local, nu sunt emise şi în limba maternă, limba maghiară, chiar dacă există obligaţie legală. Există foarte multe situaţii în care interacţiunea cu petenţi sau cu cei care au întrebări către Primăria Miercurea Ciuc nu se întâmplă în limba maternă, chiar dacă avem documente care ajung la noi în limba maternă, în limba maghiară. Lucrurile acestea trebuiesc corelate. O dată, printr-un dialog, şi asta s-a început, cu direcţiile de specialitate din cadrul primăriei, printr-o recalibrare a activităţilor noastre, dar şi printr-o alocare corectă a unui buget care să asigure acest serviciu foarte important. De ce? Pentru că dreptul care este statuat în Codul administrativ, dacă nu este utilizat, este o mare greşeală, de aceea sunt codificate în legislaţie drepturi şi obligaţii, ca fiecare cetăţean să poată să beneficieze de drepturi şi poate să îndeplinească acele obligaţii care vin din legislaţie, asta este valabil şi pentru instituţiile publice. De aceea va începe o nouă perioadă, la nivelul municipiului Miercurea Ciuc şi a primăriei, în care aceste principii vor fi aplicate. Va fi un efort, dar acest efort merită”, a spus primarul.
Răspunzând la o întrebare, edilul a explicat că nu va fi înfiinţată o structură nouă pentru traducerea documentelor, însă „trebuie întărită” activitatea biroului „care lucrează pe lângă secretarul general”. De asemenea, în primă fază este luată în considerare şi opţiunea de a se încheia contracte cu traducători autorizaţi.
Primarul a mai evidenţiat în cadrul conferinţei că în ultima perioadă există o dezbatere publică cu privire la utilizarea limbii maghiare în cadrul centrelor comerciale din Miercurea Ciuc, atât în ceea ce priveşte inscripţionarea, cât şi în comunicarea cu clienţii. Acesta a arătat că se vor crea două grupuri de lucru, „unul care va fi concentrat pe centrele mari comerciale şi unul care va fi concentrat pe micii comercianţi”. „Aceste grupuri de lucru nu vor exista numai pentru a întări ideea ca limba maghiară să poată fi folosită, ci va fi un centru de dialog pentru toate necesităţile care vin din partea comercianţilor, indiferent dacă au sediul în Miercurea Ciuc sau sunt companii naţionale sau multinaţionale care au sediul în alt oraş sau altundeva”, a precizat Korodi Attila.
Conform sursei citate, în aceste grupuri de lucru a fost cooptată şi Universitatea Sapientia: linia economică pentru a aborda problemele economice „într-un mod coerent şi pozitiv, în interesul comunităţii”, dar şi pentru a-i ajuta pe operatorii economici „indiferent dacă sunt mai mici sau mari”; Facultatea de limbă şi literatura română, „prin care, cu studenţii de anul II, an de an vom putea face acţiune proactivă, prin care ajutăm aceste centre comerciale să folosească terminologiile corecte în limba maghiară, să poată să aibă traducere adecvată şi să poată să ajusteze comunicarea lor internă, când este necesar în a comunica cu comunitatea maghiară”.
Korodi Attila, răspunzând la o altă întrebare, s-a referit şi la comercianţii din oraş care nu inscripţionează şi în limba română şi a declarat că, dacă sunt deficienţe, se vor rezolva, „pentru că în oraş trăiesc şi români, şi maghiari şi toată comunicarea trebuie să se întâmple adecvat în toate limbile”.
Primarul municipiului Miercurea Ciuc a mai susţinut că ieşirea publică pe tema folosirii limbii materne şi a simbolurilor locale nu are legătură cu faptul că se apropie 15 martie – Ziua Maghiarilor de Pretutindeni.
„Efectiv, săptămâna trecută am avut alte teme, e o ieşire publică care trebuie făcută cât mai devreme”, a conchis Korodi Attila. (Şt.P.)
