Dr. Ioan Lăcătuşu: „Vrem să trăim în condiţii foarte bune cu concetăţenii maghiari, care sunt oameni admirabili” (…) dar „dorim drepturi şi libertăţi egale cu concetăţenii noştri”

Prima zi a celei de-a XVIII-a ediţii a Universităţii de la Izvoru Mureşului, ţinută în acest an în mediul online, a propus două prezentări, una susţinută de dr. Ioan Lăcătuşu, director ştiinţific al Centrului European de Studii Covasna-Harghita, o alta a lui Nicolae Brînzea, coordonatorul Serviciului Dezvoltare Comunitară din cadrul Secretariatului General al Guvernului.

• Comunităţile româneşti din judeţele Covasna, Harghita şi Mureş la 100 de ani de la Recunoaşterea internaţională a Marii Uniri

Cu ocazia Centenarului Marii Uniri, spunea dr. Ioan Lăcătuşu, Centrul European de Studii Covasna-Harghita a realizat mai multe proiecte ştiinţifice şi culturale, printre acestea numărându-se volume publicate, articole, expoziţii documentare, organizarea unor sesiuni ştiinţifice sau simpozioane, dezbateri, lansări şi prezentări de cărţi. Iar o sinteză a informaţiilor prezentate cu ocazia derulării acestor proiecte este prezentată în studiul intitulat „Comunităţile româneşti din judeţele Covasna, Harghita şi Mureş la 100 de ani de la Recunoaşterea internaţională a Marii Uniri”.

Dr. Ioan Lăcătuşu şi-a început prelegerea cu prezentarea datelor demografice pentru cele trei judeţe de la recensământul din 2011. Astfel, populaţia totală din judeţele Covasna, Harghita şi Mureş era de 1.000.071 de persoane, din care românii – 361.589 (33%) şi maghiarii – 609.033 (56%), iar alte etnii – 101.000 (9%). În Covasna, românii reprezentau 21%, fiind 45.000, în Harghita 12,6% – 39.000, iar în Mureş erau 50% (acum procentul este puţin mai mare), cu 277.372 de persoane.

Comparând aceste cifre cu cele de la recensământul din 1992, atunci se observă „o scădere galopantă” a românilor în Covasna şi Harghita. Rotunjind cifrele, situaţia arată astfel: românii din Covasna şi Harghita au fost 100.000 la recensământul din 1992, iar la recensământul din 2011 – 84.000.

În ceea ce priveşte tipul localităţilor, în funcţie de ponderea etnică, se disting trei categorii: monoetnice româneşti (cele din zona Buzăului ardelean, a Depresiunii Topliţei şi din zona judeţului Mureş); localităţi etnic mixte cu ponderi sensibil egale între români şi maghiari; localităţi cu comunităţi foarte reduse, în care românii sunt sub 100 de suflete, neavând posibilitatea de auto-organizare comunitară, de regulă nu au biserici, nu au şcoli. Această ultimă categorie reprezintă, practic, jumătate din localităţile covăsnene şi două treimi din cele harghitene.

• Puncte slabe şi probleme ale comunităţii româneşti din Harghita şi Covasna

După prezentarea situaţiei demografice, dr. Ioan Lăcătuşu a făcut şi o analiză a punctelor tari şi slabe ale comunităţilor româneşti din cele trei judeţe, cu accent mai mare pe Harghita şi Covasna.

„Indiscutabil că la 100 de ani de la recunoaşterea Marii Uniri există în toate cele 3 judeţe o elită intelectuală deosebită, există în marile oraşe instituţii de cultură, edituri, teatre care nu erau acum 100 de ani, există posibilităţi de afirmare, de punere în valoare a istoriei ş.a.m.d. Dar, în acelaşi timp, avem în continuare probleme deosebite”, arăta directorul Centrului European de Studii Covasna-Harghita. Iar dintre punctele slabe, acesta a amintit: „avem o slabă organizare comunitară (în continuare nu gestionăm bine problema proiectelor pe care trebuie să le organizăm), avem lideri, atât politici, cât şi civici, care nu s-au ridicat la nivelul exigenţelor, lipsă de viziune, oarba neunire şi, aşa cum spuneau înaintaşii noştri, dacă pe vremuri unde politica dezbina, cultura unea, nu am reuşit să îndeplinim acest deziderat”.

Aceste lucruri au dus la situaţia în care în zeci de localităţi nu mai avem reprezentare în consiliile locale, inclusiv în municipii şi oraşe (cunoaştem rezultatele ultimelor alegeri locale şi faptul că nu avem reprezentanţi în municipii ca Odorhei, Târgu Secuiesc, în oraşe ca Baraolt, la Sfântu Gheorghe şi Miercurea Ciuc doar un consilier).

În zeci de localităţi din Harghita şi Covasna, printre acestea aflându-se şi oraşul Baraolt, nu mai există învăţământ în limba română.

„Există, în continuare, problema discriminării în sistemul de finanţare a instituţiilor de cultură şi de învăţământ şi a asociaţiilor culturale – spunea în prezentarea sa dr. Ioan Lăcătuşu. Este cunoscută realitatea conform căreia concetăţenii maghiari primesc fonduri din 3 surse: din partea Guvernului României, în calitate de minoritate naţională, sume deosebit de mari; din partea Guvernului maghiar (…) Guvernul maghiar acum alocă pe faţă fonduri pentru dezvoltarea ţinutului secuiesc (…) pentru dezvoltarea economică, în agricultură, industrie, turism, sport, învăţământ, cultură, sănătate, stimularea creşterii natalităţii; şi din bugetele proprii aflate la discreţia consilierilor locali, conduşi de formaţiunile politice şi etnice maghiare”.

O altă problemă identificată este situaţia parohiilor ortodoxe rămase cu credincioşi puţini şi foarte puţini. „PS Andrei, în câteva localităţi, a reuşit să facă metocuri – să aducă călugări şi să slujească la aceste biserici; nu ştiu dacă aceasta este soluţia care poate fi generalizată”.

Şi promovarea turismului, mai precis discriminarea faţă de promovarea obiectivelor turistice ale românilor a fost identificată ca o problemă a comunităţii româneşti. „Avem un respect deosebit, pentru ceea ce s-a realizat pe această linie de către concetăţenii maghiari, dar nu putem rămâne indiferenţi la faptul că în continuare se promovează din punct de vedere şi al turismului, şi cultural, un ţinut secuiesc al conacelor, al altor realizări în care românii nu sunt puşi în valoare, istoria lor, atâta cât a fost”.

Însă, în acelaşi timp, remarca dr. Ioan Lăcătuşu, „suntem deficitari la implementarea proiectelor europene pe zonă. N-am îndrăznit mai mult la folosirea banilor europeni pentru salvarea unor monumente; avem exemplul Bisericii „Sf. Nicolae” din Breţcu, cea mai valoroasă biserică de secol XVIII şi n-am reuşit să o promovăm într-un proiect”.

• Problema politică

Unul dintre marile ofuri ale comunităţii româneşti din Harghita şi Covasna este legat de sfera politică. De altfel, la întrebarea care sunt cauzele care nu au asigurat rezolvarea pe fond a problemelor dăinuirii comunităţilor româneşti din cele 3 judeţe? dr. Ioan Lăcătuşu amintea de „lipsa de voinţă politică a principalelor partide politice de a asigura, pe fond, cadrul instituţional şi legal pentru soluţionarea problemelor româneşti (…) faptul că nu am avut curajul să instituţionalizăm, să legalizăm statutul nostru de minoritate regională, nu etnică, şi care să ne asigure drepturile pe care le au celelalte minorităţi şi, bineînţeles, lipsa unei strategii a statului român de dezvoltare economică, socială, culturală a zonei (…) şi această dezvoltare să asigure eliminarea asperităţilor din convieţuirea interetnică şi să stopeze tendinţele de formare a unei enclave etnice care nu este de dorit şi nu face bine nici concetăţenilor maghiari, nici românilor”.

Şi tot de sfera politică ţine şi votul etnic care duce la o reprezentare slabă a românilor în forurile de decizie. „Realizăm exact ce înseamnă votul etnic, faptul că niciodată noi nu ne vom putea – cu actuala legislaţie, în localităţile etnic mixte în care suntem cu o pondere mică – promova personalităţile noastre, înălţa monumente ale personalităţilor noastre, acorda unor străzi şi instituţii numele unor personalităţi de ale noastre, ca să nu mai vorbim de problema reprezentării parlamentare. Este nedrept că nu s-a găsit soluţia ca românii din Covasna şi Harghita să poată beneficia, să aibă cadru legislativ care să le asigure o prezenţă parlamentară nu aleatorie, nu asigurată de calculator”.

• Ce s-ar putea face?

„Trebuie să fim mai incisivi, trebuie să fim mai îndrăzneţi, trebuie să insistăm mai mult. Nu dorim privilegii, dorim drepturi şi libertăţi egale cu concetăţenii noştri. Dorim eliminarea acestor discrepanţe şi discriminări care se perpetuează de 30 de ani şi dacă continuă au efecte deosebit de grave pe termen mediu şi lung”, spunea dr. Ioan Lăcătuşu.

Legat de reprezentarea românilor din Harghita, şi Covasna, în forurile decizionale, acesta amintea faptul că în decursul anilor s-au făcut mai multe proiecte în acest sens, „deci din punctul acesta de vedere cred că ar trebui să existe voinţa politică să se treacă de la intenţie, la fapte”.

„Bineînţeles – continua acesta – există în continuare soluţii şi la problemele acestea pe plan local. Am solicitat Serviciului Dezvoltare Comunitară să ne mijlocească un schimb de experienţă cu colegii din Slovacia, din zonele asemănătoare cu zona noastră din punct de vedere al configuraţiei etnice. Bineînţeles, nu trebuie să inventăm noi apa caldă, colegii din Slovacia au găsit soluţii la probleme asemănătoare cu problemele noastre”.

De altfel, şi una dintre menirile Universităţii de la Izvoru Mureşului este aceea de a face cunoscute problemele din zonă, pentru a putea fi rezolvate. „Avem probleme care sperăm ca încă o dată trecute în revistă, încă o dată prezentate – ştim că ţara trece prin necazurile economice care sunt consecinţă a pandemiei şi a problemelor grave cu care se confruntă – dar nu cred că nu pot fi găsite aceste soluţii care, repet încă o dată, să ne dea speranţa că există în ţara aceasta oameni, instituţii, care asigură legi şi formule în care noi să nu mai fim ca frunza în vânt, să nu mai fim la cheremul unor conjuncturi politice, să nu fim victimele unor aranjamente de culise. Numai noi ştim câte intenţii bune de ale noastre nu s-au finalizat ca urmare a unor intervenţii politicianiste de ultim moment”.

• Concluzia

„Este timpul ca într-o stare de normalitate, într-o Românie europeană, problematica comunităţilor româneşti din Covasna, Harghita şi Mureş să intre în normal, să-şi poată duce existenţa şi a-şi asigura dăinuirea având cadrul instituţional legal”, preciza directorul ştiinţific al Centrului European de Studii Covasna-Harghita.

„Noi vrem să facem să înţeleagă ţara, liderii importanţi că problema dăinuirii noastre aici nu este a noastră sau nu este numai a noastră, este şi a ţării. Nimănui şi nici unui român nu cred că i-ar conveni o Românie mare, o Românie unitară, cu o enclavă în mijlocul ţării. Şi, bineînţeles, nu o spunem noi acum; apropo de comparaţia de acum 100 de ani, părintele Aurel Nistor, protopopul din perioada interbelică, spunea: problema românilor din secuime este o problemă a noastră, a tuturor, a clasei politice în general, una şi aceeaşi pentru toate partidele.

(…) Vrem să trăim în condiţii foarte bune cu concetăţenii maghiari, care sunt oameni admirabili, buni gospodari, cinstiţi, corecţi. La nivelul oamenilor de rând ne înţelegem bine; nu putem accepta soluţiile propuse de Viktor Orbán de co-suveranitate, soluţiile de promovare a autonomiei pe criterii etnice. Sperăm că Dumnezeu ne dă înţelepciune la toţi să putem realiza ceea ce este firesc: o stare normală în sud-estul Transilvaniei”, şi-a încheiat dr. Ioan Lăcătuşu tema prezentată în prima zi a Universităţii de la Izvoru Mureşului.

Comentarii:

comentarii