Direcţia Regională de Drumuri şi Poduri Braşov: DN 12C Gheorgheni – Lacu Roşu va fi refăcut complet
- În Gheorgheni se lucrează la porţiunea de pe administrativul municipiului
- Şi totuşi, până ce planurile vor deveni reale, DN 12C Gheorgheni – Lacu Roşu rămâne ruşinea zonei
Legătura dintre Transilvania şi Moldova, în momentul de faţă, se face prin 6 trecători şi pasuri. Pornind de la nord, avem DN 17D, care leagă oraşul Năsăud, din judeţul Bistriţa-Năsăud, de DN 18, care reprezintă drumul de legătură dintre Maramureş şi Bucovina. Apoi, este DN 17 sau E58, care leagă Bistriţa de Vatra Dornei. Venind mai la sud, avem Pasul Creanga (DN 15), care uneşte Topliţa, prin Borsec, de Poiana Largului şi de acolo cu ramificaţiile spre Bicaz, Târgu Neamţ şi Vatra Dornei. Urmează DN 12C, Gheorgheni – Lacu Roşu – Bicaz. Avem DN 12A, care străbate valea Ghimeşului, unind Miercurea-Ciuc de Comăneşti. Şi mai este varianta prin Târgu Secuiesc, de unde pornesc două variante: E574 spre Oneşti, DN 2D spre Focşani.
Dintre toate, DN 12C pare să fie drumul ruşinii, chiar dacă este şi un drum turistic. Este una dintre principalele căi pentru grupurile de turişti şi tur-operatori în traseul dintre centrul şi sudul Transilvaniei şi mănăstirile din Bucovina. Cu toate acestea, starea precară a drumului, pe de o parte, face o imagine proastă României în străinătate, deoarece mulţi turişti sunt străini, iar pe de altă parte, determină ca zona să fie ocolită.
Drumul văzut din prisma şoferilor
Dacă drumul până în Gheorgheni nu ridică probleme, atât E578 (sau DN 12), cât şi DN 13B (prin pasul Bucin) sau DN 13A (prin Vlăhiţa) sunt căi de acces bune spre foarte bune, chinul pentru şoferi începe când se ajunge în municipiul harghitean.
Ceea ce se află pe administrativul Gheorgheniului este sub orice critică de mai bine de 10 ani. Se tot zice că se va repara, dar nu s-a făcut. Anul acesta pare să se lucreze intens la o parte din acest drum, dar rămâne de văzut pe ce porţiune din el şi când se va finaliza reabilitarea lui.
După mai mulţi kilometri de mers cu întâia şi a doua, vezi tabla care indică ieşirea din localitate şi speri că, dând de drumul naţional, totul va fi bine. Dar nu e aşa. Gropile apar la tot pasul, pe marginea carosabilului sau în mijloc. Încerci să le ocoleşti, dar din faţă vine un alt participant la trafic care şi el ar vrea să se ferească de ele. O alegi pe cea mai mică şi treci. Te gândeşti că nu are cum să ţină mult drumul, că sigur e doar o mică parte. Mai ales că ajungi la serpentine şi vezi că drumul pare să fie mai bun. Mai mult, dai de covor asfaltic nou. Zici că ai scăpat. Prinzi încredere şi eşti atent doar la serpentine şi la curbe. Până când realizezi că asfaltul proaspăt turnat se termină şi reîncep gropile. După ce iei una-două-trei, încerci să fii atent la ele. Dar nu poţi, pentru că eşti în zonă de curbe. Dacă plouă e rău, pentru că unele gropi sunt umplute cu apă şi nu le observi. Nici dacă e soare nu e tocmai bine, pentru că trecerea de la lumină la umbră, mai ales când aceasta din urmă cade direct peste o groapă, le face greu de observat… şi de evitat. Sunt şi multe cazuri când gropile parcă complotează împotriva ta: se ascund după curbe – intri în curbă şi chiar spre ieşire, ca să nu mai ai timp de reacţie, stau ele, gropile, în toată măreţia lor.
Drumul ţine aşa până la Lacu Roşu şi după Cheile Bicazului. Mai nou, sectorul dintre Lacul Roşu şi Cheile Bicazului, care aparţine de judeţul Neamţ, a fost închis pentru autovehiculele mai grele de 13 tone.
„Colegul meu a făcut o explozie din cauza pietrelor, iar eu am schimbat patru cauciucuri de pe spate”
La Lacu Roşu am stat de vorbă cu doi şoferi de autocar, care fac curse cu turişti. George Dumitrescu şi Radu Daniel străbat săptămânal traseul Gura Humorului – Braşov, iar fără Gheorgheni nu se poate. Zic că de 20 de ani, de când lucrează în domeniu, nu au văzut să se schimbe nimic în bine.
Ne povesteau că, făcând curse numai cu grupuri de turişti din străinătate, starea drumului, în primul rând, creează o imagine proastă zonei şi ţării. „Colegul meu – amintea Radu Daniel – recent, a făcut explozie, din cauza pietrelor, iar eu, la fel, am schimbat patru cauciucuri de pe spate pentru că am luat o piatră foarte mare între roţi, autocarele având patru roţi pe spate. Patru cauciucuri, la noi, înseamnă undeva la 12.000 de lei”.
„Săptămâna trecută au fost foarte multe ploi, nu vedeai în ce groapă dai – continua interlocutorul nostru. Ocoleai una, nimereai alte trei.
Pui în pericol siguranţa pasagerilor, pentru că tot timpul eşti în alertă, tot timpul nu ştii ce să faci, cum să faci şi nu e drept drumul, sunt serpentine, trebuie să ai grijă şi la ceilalţi participanţi la trafic”.
Acesta mai spunea că nu este normal să plăteşti aceleaşi taxe, fie că e vorba de rovinietă sau altele incluse în preţul combustibilului, pentru un drum execrabil, cum e cel spre Lacu Roşu, sau pentru unul bun.
George Dumitrescu îl completa pe colegul său şi remarca că de pe traseu lipsesc parapetele, porţiuni unde se surpă drumul.
Cei doi străbat mare parte din ţară. De regulă, traseele încep din Bucureşti, apoi urmează prin Transilvania, Bucovina şi Maramureş. Spun că zona asta este printre cele mai frumoase, dar, în acelaşi timp, şi cea mai proastă. Că drumuri mai proaste ca în zona Gheorgheni – Lacu Roşu nu au întâlnit. Despre Gheorgheni ziceau că e dezastru, iar după, pe DN, e teroare. Ar prefera să meargă o mie de kilometri decât o sută pe acest drum. Iar starea drumului le încurcă şi programul: trebuind să se ţină de un program şi de un anumit timp de condus, dar în momentul în care se parcurg 70 de km în două ore jumătate, nu mai rămân multe de făcut în ziua respectivă.
Şi turiştii sunt nemulţumiţi, pentru că pe aplicaţii văd un traseu scurt, dar că se face în trei ore. Şi atunci întreabă dacă e rea voinţă din partea şoferilor, al liderilor de grup, dacă voit îi duc prin gropi.
„Să vedeţi pe unde intrăm cu autocarele. Astăzi a fost bine, a fost soare, a fost frumos. Dar te bagi pe drum de ţară, printre case şi faci viraje foarte strâmte printre garduri, iar turiştii s-au panicat când am intrat pe zona aia, pentru că nu ştiau ce se întâmplă. Întreabă şoferul dacă a greşit drumul”, spunea Radu Daniel vorbind despre Gheorgheni.
Şi tot despre municipiu afirma că se lucrează de 20 de ani.
La rândul său, George Dumitrescu ne spunea că este şofer în turism de 12 ani şi de atunci municipiul harghitean se află în acelaşi stadiu. Nu s-au făcut reparaţii capitale, doar turnări de asfalt pe porţiuni mici, bătut cu cazmaua şi care iese din gropi la prima ploaie.
Şi pe drumul naţional se fac doar reparaţii care nu ţin. „Anul trecut, de exemplu, s-a reparat. După două luni de zile au început deja să reapară gropile. Nu se poate.
Nu pot să cred că nu există o modalitate să faci un drum normal, măcar să ţină doi ani de zile”, ne spuneau cei doi interlocutori.
Concluzia trasă de aceştia? „Noi vom pierde ca zonă. Pentru că turiştii au venit o dată, dar nu o vor mai face şi a doua oară. Se vor întoarce în Spania, în Italia, în Franţa, de unde sunt, şi vor spune: Dom’le, e ţară frumoasă, păcat că e locuită. Nu fac nimic altceva decât să deterioreze”.
Hotelier din Lacu Roşu: Numărul turiştilor, influenţat de starea drumului
În staţiunea aflată la graniţa judeţelor Harghita şi Neamţ am stat de vorbă cu Portik Csaba, managerul hotelului şi restaurantului Lacu Roşu. Şi el ne spunea că s-a ajuns la limită cu starea drumului. Dacă turiştii aflaţi pe cont propriu pot să ocolească zona, preferând să meargă spre Borsec, renunţând la Lacu Roşu, circuitele stabilite cu agenţiile şi cu birourile de turism din ţară sau străinătate nu pot să ocolească zona. Turiştii vor să vadă Lacu Roşu şi Cheile Bicazului şi nu li se poate spune că vor fi duşi prin Borsec, pentru că drumul e mai bun.
Şi cu toate acestea, spunea Portik Csaba, după atâţia ani nu s-a putut face acest drum. Semnala şi el parapetele inexistenţi, şanţurile necurăţate sau zidurile de sprijin căzuţi.
Circulând des cu autoturismul pe acel drum, l-am întrebat cât de des se ajunge cu maşina în service. Ne spunea că sunt multe cazuri în care şoferii rămân cu jantele îndoite sau care fac pană de cauciuc pentru că sunt gropi neaşteptate – „intri în curbă şi buf, o gaură”.
Se lucrează pe porţiunea care aparţine de Gheorgheni
Referitor la drumul spre Lacu Roşu, porţiunea aflată pe administrativul municipiului Gheorgheni, primarul Nagy Zoltán ne spunea că în prezent se lucrează la porţiunea afectată de lucrările ce vizează canalizarea. Estima că acestea ar trebui să fie finalizate până la sfârşitul săptămânii, în momentul în care am vorbit precizând un termen de 10 zile. Mai spunea că este vorba de secţiunea de drum până la ieşirea din localitate, iar după ce aceste lucrări vor fi finalizate, secţiunea va fi transferată către CNAIR, sperându-se ca această companie să toarne un strat întreg de asfalt.
Nagy Zoltán mai preciza că mai rămâne o porţiune de făcut, afectată de lucrările la reţeaua de apă. Aici, refacerea se va realiza doar după ce se va finaliza şi canalizarea.
Totodată, edilul amintea şi de secţiunea dintre Biserica Armeană şi sensul giratoriu. Acesta este inclusă într-un proiect care va fi depus la Agenţia de Dezvoltare Regională Centru. Se doreşte reabilitarea completă a acestei porţiuni cu fonduri europene, fiind incluse atât amenajarea de piste de biciclete, precum şi spaţiile verzi.
Concluzionând, se speră ca în municipiul Gheorgheni să se circule pe drumuri noi începând din această vară.
Drumul va fi complet reabilitat
Am solicitat informaţii despre DN 12C şi de la Direcţia Regională de Drumuri şi Poduri (DRDP) Braşov. Reprezentanţii instituţiei precizau că DRDP Braşov a efectuat în fiecare an reperaţii pe sectoare, fiind amintite plombări pe o suprafaţă totală de 16.000 de metri pătraţi şi un covor asfaltic (schimbarea totală a stratului de uzură) pe un tronson de 3 km în 2023, respectiv plombări pe o suprafaţă totală de 16.500 de metri pătraţi în 2024.
Plombările au fost amintite şi de interlocutorii noştri, dar problema semnalată de ei era că lucrările nu ţin: „Anul trecut, de exemplu, s-a reparat. După două luni de zile au început deja să reapară gropile”.
Însă, Direcţia a venit şi cu o veste mult aşteptată: „În acest moment DRDP Braşov are în derulare un contract având ca obiect «ELABORAREA DOCUMENTAŢIEI DE AVIZARE A LUCRĂRILOR DE INTERVENŢII PENTRU DN 12C km 4+950 – 32+000, Gheorghieni – Lacul Roşu – Lim. Jud. Neamţ», proiectul fiind în faza de proiectare/avizare.
Investiţia prevede refacerea structurii rutiere, dispozitive de colectare şi evacuare ape de suprafaţa, refacere/reparaţii podeţe, amenajare zone pentru staţionare-depanare, lucrări siguranţa circulaţiei, lucrări de consolidare, lucrări de apărări de mal, fundaţii adâncite de parapet, consolidare/refacere ziduri de sprijin, consolidare versanţi”.
Aşadar, este vorba de refacerea completă a drumului, atât a carosabilului, cât şi a părţii laterale, indiferent dacă sunt şanţuri, versanţi sau alte elemente.
Am vrut să aflăm nişte termene estimative pentru aceste lucrări, însă sunt foarte greu de dat deoarece proiectul trebuie să treacă prin câteva comisii, inclusiv la CNAIR şi la Ministerul Transporturilor, după care sunt necesare şi unele avize.
***
Reamintim că în anul 2015, Staţiunea harghiteană Lacu Roşu a fost gazda lucrărilor Comisiei Transporturi şi Infrastructură din cadrul Camerei Deputaţilor, în cadrul acestora fiind discutate principalele probleme privind îmbunătăţirea căilor de transport rutiere şi feroviare, dar şi modul în care se poate îmbunătăţi situaţia. La aceasta au participat şi ministrul secretar de stat în Relaţia cu Parlamentul, respectiv directorii companiilor CFR Infrastructură şi Călători şi directorul general al Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR) din acea perioadă.
Încă de atunci se spunea că DN 12C „merită cât se poate de rapid să intre într-un program de reabilitare”, urmând a fi inclus în planul pentru anul 2016.
Cu aceeaşi ocazie s-a vorbit şi despre drumul naţional care trece prin Gheorgheni. Se afirma atunci că, pentru a se putea repara, drumul trebuie predat către Companie: Consiliul local să emită o hotărâre în acest sens pe care să o transmită CNADNR, apoi Guvernul trebuie să scoată o hotărâre de preluare a drumului şi abia la final să se realizeze şi lucrările.
De atunci au trecut 10 ani, iar situaţia nu s-a schimbat, poate chiar s-a agravat. Tot ce ne rămâne de făcut e ca de data aceasta, având în derulare un contract, să nu mai aşteptăm încă un deceniu şi în unul-doi ani să circulăm în condiţii normale pe unul dintre drumurile care fac legătura între Transilvania şi Moldova, o şosea care este şi turistică, care duce şi spre unul dintre cele mai frumoase locuri din judeţ.
LIVIU CÂMPEAN
