Dincolo de limită, o nouă provocare | Informația Harghitei - jurnal independent
marți , 1 decembrie 2020
Home » Agricultură/Ecologie » Dincolo de limită, o nouă provocare
Dincolo de limită, o nouă provocare

Dincolo de limită, o nouă provocare

  • Probleme cu cota de lapte au fost şi vor mai fi, dar importante rămân soluţiile adoptate pentru atenuarea impactului provocat de desfiinţarea ei 
  • A fost înregistrat la OSIM „Caşul Harghita”, un produs al cărui secret are la bază un ulei preparat din plante aromate, cu care va fi tratat în timpul fermentării

La sfârşitul primului trimestru al anului în curs, în ţara noastră, ca de altfel în toate ţările Uniunii Europene, cota de lapte va intra în istorie, anunţata dispariţie a ei constituind pentru producători, procesatori, analişti economici, autorităţi centrale şi locale tot atâtea motive de îngrijorare sau, de ce nu?!, tot atâtea posibilităţi de abordare a unor strategii menite a face faţă noilor provocări.

Anticipând ceea ce avea să vină, dincolo din termenul din vreme cunoscut, factorii cu putere de decizie din cadrul Asociaţiei Crescătorilor de Bovine (ACB) Harghita şi-au consolidat poziţia, după cum îmi spunea domnul Márton István, preşedintele ei, parafând în avans două contracte, cu doi cunoscuţi procesatori, privind preluarea laptelui din zonele Ciucului şi Odorheiului Secuiesc. Dar, n-a fost să fie, pentru că potrivit interlocutorului meu, atât Covalactul, cât şi Lactate Harghita SA modifică unilateral ceea ce de comun acord puseseră pe hârtie şi notifică Asociaţia cum că, începând cu data de 1 noiembrie 2014, vor acorda 0,85 lei/litru de lapte, faţă de 1,10-1,20 lei cât fusese stabilit anterior.

Cu sublinierea că în cazul asociaţiilor şi marilor producători diminuarea preţului este de doar 0,05 lei/litru, mai reţin aici că, prin aceeaşi notificare, conducerea ACB ia la cunoştinţă şi despre faptul că va fi diminuată şi cantitatea ce se va prelua, prin aceea că ea se va calcula după media lunară realizată în sezonul de iarnă, la care se vor adăuga în plus 40 de procente pentru lunile de vară. Lucru care i-a pus pe gânduri pe cei din fruntea Asociaţiei în legătură cu diferenţa de producţie, mai ales că reducerea efectivului de animale era din start exclusă.

Şi cum preţul, respectiv cantitatea de lapte avute în vedere de procesatori încă nu erau definitiv bătute în cuie, preşedintele ACB şi colegii săi au decis că trebuie să-i invite pe primii la negocieri, atenţionându-i în scris că în cazul unui refuz se vor confrunta cu proteste de stradă. Spre a fi totuşi siguri că au fost bine înţeleşi, şi-au anunţat intenţia şi în ziarele judeţene! Nu era de glumit şi nici nu avea cum să fie, în condiţiile în care ACB Harghita numără aproximativ 9.000 de membri răspândiţi în toate zonele judeţului. Drept consecinţă, persoana care a răspuns prima invitaţiei a fost însuşi directorul general al unei companii multinaţionale, SigmaBleyzer din Bucureşti, care a investit în achiziţia producătorilor de lactate Covalact şi Lactate Harghita SA, celei dintâi întâlniri urmându-i altele două.

Fixate, acceptate şi parafate de ambele părţi, rezultatele discuţiilor s-au materializat prin parcurgerea unor paşi însemnaţi în folosul producătorilor de lapte care vor putea beneficia de un bonus considerabil atât pentru cantitate, cât şi pentru calitate, ceea ce poate însemna destul de mult în preţul final, dacă procentul de grăsime, densitatea sau puritatea laptelui sunt indicatori atinşi, conform standardelor prevăzute.

În plus, mai arăta d-l Márton, pentru zona Odorheiului şi Cristurului Secuiesc a fost acceptată de ambele părţi ieşirea Covalactului din sistem începând cu 1 aprilie 2015. Era, cred eu, primul argument administrat în favoarea susţinerii unei noi provocări, dincolo de termenul dat! Şi pentru că momentul fusese pregătit din vreme, poate chiar de atunci de când Fabrica de lapte din Cristuru-Secuiesc a intrat în proprietatea membrilor comunităţii, unitatea e pregătită să preia acum tot ceea ce nu va mai prelua Covalactul.

În zona Ciucului s-a analizat posibilitatea ca punctele de colectare din Bancu, Ciucsângeorgiu, Casin, Sândominic, Tomeşti, plus toate celelalte existente în acest spaţiu, să fie preluate de ACB. Demers motivat prin faptul că în cele ale Asociaţiei, 42 la număr socotite începând cu 2005, preţul laptelui a scăzut nesemnificativ (între 10 şi 20 de bani/litru), în vreme ce calitatea lui a avut de câştigat prin dotarea fiecăruia cu tancuri de răcire achiziţionate printr-un program susţinut de Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară Harghita, al cărei director executiv este chiar d-l Márton.

Pentru anul în curs, potrivit declaraţiei sale, Asociaţia Crescătorilor de Bovine înfiinţată la iniţiativa Consiliului Judeţean va lansa un „program de tancuri pentru gospodarii individuali”, scopul lui fiind acela de a asigura în totalitate calitatea materiei prime la nivelul ACB. În această idee s-a discutat cu Composesoratele din Bancu, Tomeşti şi Casin, ai căror membri sunt şi membri ACB, care au acceptat să susţină un asemenea program.

De remarcat ar mai fi aici prezenţa mai recentă în ACB şi a crescătorilor de bovine, persoane juridice, din Voşlăbeni, Sărmaş, Topliţa, Bilbor şi Tulgheş, care au înţeles foarte bine rostul asocierii, în condiţiile în care piaţa este liberă şi concurenţa acerbă.

Pas cu pas, măsurile gândite au vizat şi micşorarea cantităţii de lapte prin preluarea surplusului de către ACB, procesarea lui urmând a se face în una din în cele trei Cooperative din Cristuru-Secuiesc, Frumoasa şi Lunca de Jos, cea de-a doua urmând a intra în funcţiune luna viitoare. Cât priveşte desfacerea, vorbim despre piaţa internă, harghiteană şi naţională, şi despre piaţa externă, pentru a cărei „cucerire” unitatea din Cristuru-Secuiesc a demarat deja acţiunile specifice obţinerii ştampilei ovale.

Ca o noutate absolută, reţin aici că, în 2014, a fost înregistrat la OSIM „Caşul Harghita”, un produs al cărui secret are la bază un ulei preparat din plante aromate, cu care el va fi tratat în timpul fermentării. Şi pentru că în opinia d-lui Márton fermentarea caşului este o profesie, trei persoane, câte una din fiecare cooperativă, vor fi trimise în Franţa la specializare.

Cu regretul că o parte din informaţii au rămas în afara textului, eu pun aici punct final reţinând totuşi că „probleme cu cota de lapte au fost şi vor mai fi, dar importante rămân soluţiile adoptate pentru atenuarea impactului provocat de desfiinţarea ei”.

ŞTEFANA DRĂGHICI

Comentarii:

comentarii

One comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.