Din septembrie, învăţământul preuniversitar harghitean ar trebui să aibă cu 161 de posturi mai puţin decât în prezent | Informația Harghitei - jurnal independent
vineri , 24 septembrie 2021
Home » Învățământ » Din septembrie, învăţământul preuniversitar harghitean ar trebui să aibă cu 161 de posturi mai puţin decât în prezent
Din septembrie, învăţământul preuniversitar harghitean ar trebui să aibă cu 161 de posturi mai puţin decât în prezent

Din septembrie, învăţământul preuniversitar harghitean ar trebui să aibă cu 161 de posturi mai puţin decât în prezent

 Ministerul către judeţul Harghita: „aveţi mai mulţi contabili şefi decât are tot Bucureştiul”

 

După ce la începutul acestui an, prin luna februarie-martie, o reducere a directorilor adjuncţi a stârnit discuţii – pe alocuri chiar panică – în învăţământul harghitean, acum o altă problemă pare să pună stăpânire pe şcolile din judeţ: reducerea a peste 150 de posturi.

De ce trebuie tăiate atâtea posturi, cine va trebui să renunţe la angajaţi şi din ce categorie de personal se va face trierea, ne-a explicat inspectorul şcolar general Petru-Ioan Gârbea.

 

 Faţă de anul şcolar anterior, un minus de 161 de posturi

„De câţiva ani încoace – explica acesta – în vară se primeşte numărul de posturi în care trebuie să se încadreze judeţul în învăţământul preuniversitar finanţat din bugetul Consiliului Judeţean şi din bugetele consiliilor locale pentru anul şcolar următor. Deci, ministerul nu zice că se reduc posturi, zice că trebuie să ne încadrăm într-un număr de posturi. Concret, pentru anul şcolar următor trebuie să ne încadrăm în 5.769 de posturi (în total), din care: finanţate din bugetele consiliilor locale 5.563 şi din bugetul Consiliului Judeţean – 206. Anul trecut am avut în total 5.930 de posturi; la consiliile locale – 5.724, iar la Consiliul Judeţean – 206”.

Aşadar, de la 1 septembrie, în grădiniţele, şcolile şi liceele din Harghita ar trebui să fie cu 161 de posturi mai puţin decât au fost în anul şcolar 2014-2015.

 

 Faţă de media naţională, în Harghita raportul număr elevi/număr de posturi este pe la 74%

Prin luna mai-iunie, Ministerul Învăţământului a trimis o înştiinţare în care se preciza că se impune corelarea numărului de posturi din învăţământul preuniversitar de stat cu numărul de elevi în vederea optimizării indicatorului număr de elevi/număr de posturi.

Cum se prezintă situaţia în judeţul nostru, comparativ cu media naţională, dacă se ţine seama de acest indicator? Inspectorul şcolar general preciza că la nivel de ţară la personal didactic sunt 125,10 elevi la un auxiliar, în timp ce în Harghita sunt doar 93,5 elevi pentru un asemenea post. Iar la personalul nedidactic, media naţională este de 59,1 elevi pentru un post, în timp ce la noi sunt 43,2 elevi la un singur post.

Petru-Ioan Gârbea spunea că pentru a se evita discuţiile de genul îl cunosc mai bine pe cutare şi atunci îi dau mai multe posturi se va pune în practică indicatorul număr de elevi raportat la numărul de posturi.

Astfel, luând în calcul acest indicator, s-a putut calcula pentru fiecare unitate de învăţământ câte posturi ar avea dreptul să deţină, făcându-se distincţie între 3 categorii de personal: cel didactic (educatorii, învăţătorii, profesorii), didactic auxiliar (contabili, laboranţi, secretari etc.) şi nedidactic (paznici, şoferi, fochişti, personal de curăţenie etc.).

„Am făcut socoteala (n.a. – pentru fiecareşșcoală) – spunea Petru-Ioan Gârbea – câte posturi i-ar reveni pe media naţională, pe diverse categorii, am văzut câte are acum şi, în funcţie de asta, apare o diferenţă. Sunt şcoli la care aceste diferenţe sunt foarte mici şi sunt şcoli la care diferenţele sunt tot mai mari.

Sunt 31 de unităţi de învăţământ din judeţ care se încadrează în acest indicator şi de acestea nu trebuie să ne atingem. La celelalte, în funcţie de numărul de posturi, ca să putem să realizăm ceea ce ne cere ministerul, am defalcat pe posturi didactice, pe didactice auxiliare şi pe nedidactice şi am transmis la şcoli”.

 

 La liceele tehnologice ar trebui redus cel mai mult

Dintre cele 31 de şcoli unde nu sunt probleme de personal, inspectorul şcolar general amintea de Liceul „O.C. Tăslăuanu” din Topliţa – un liceu cu 729 de elevi.

Liceele de artă au o situaţie mai complexă, în sensul că pot fi ore (instrumente muzicale) care se ţin după sistemul un elev – un profesor, ceea ce presupune o mărire a numărului de posturi; cu toate acestea, Liceul de Arte „Palló Imre” din Odorheiu-Secuiesc reuşeşte să se încadreze în numărul de posturi.

Sunt situaţii în care chiar şi unităţi de învăţământ cu număr mai mic de elevi reuşesc să se menţină în indicatorul număr de elevi/număr de posturi. Este cazul Liceului Tehnologic „Zimmethausen” din Borsec, unde învaţă 309 elevi.

„Cu număr foarte mare care trebuie redus – spunea Petru-Ioan Gârbea – sunt, în general, liceele tehnologice, cum sunt Kós Károly, Székely Károly (ambele din Miercurea-Ciuc), Eötvös József, Odorheiu-Secuiesc, Colegiul Tehnic Banyai János, Odorheiu-Secuiesc, Liceul Tehnologic Fogarasy Mihály, Gheorgheni”.

Dar pe lângă aceste licee tehnologice, pe lista unităţilor de învăţământ care trebuie să reducă din posturi se află şi Colegiul Naţional „Octavian Goga”, respectiv Liceul Teologic „Segitő Mária”, ambele din Miercurea-Ciuc.

De la fiecare din aceste licee vor trebui tăiate peste 10 posturi.

 

 Nu se reduc din posturile didactice şi din personalul de curăţenie

Inspectorul şcolar general spunea că sunt posibilităţi ca fiecare unitate de învăţământ să se încadreze în numărul de posturi impus. „Dacă o şcoală – explica acesta – cu 600 de elevi are un contabil şi se descurcă foarte bine şi are şi internat şi alte asemenea structuri, iar una cu acelaşi număr de elevi are doi contabili… acolo apar nişte probleme.

Ministerul ne reproşează mereu că suntem peste media naţională. Ne-a mai reproşat că avem în judeţ mai mulţi contabili şefi decât are tot Bucureştiul; vă daţi seama ce populaţie şcolară este în Bucureşti şi ce populaţie şcolară este la noi…”.

„Eu am discutat cu directorii şi părerea mea este că şcoala este pentru elevi; atunci, de posturile didactice, deocamdată, nu ne atingem. (…) Am mai zis că şcoala trebuie să fie curată şi atunci n-ar trebui să se umble la partea de îngrijitoare, personal de serviciu care trebuie să ţină şcoala curată.

Dar fiecare şcoală a primit cifrele, o să primească şi o recomandare privind posturile şi fiecare şcoală trebuie să rezolve acest lucru”, concluziona Petru-Ioan Gârbea.

 

 Preşedintele CJ: „Dacă se face scăderea de TVA cu preţul distrugerii învăţământului şi sănătăţii (…) atunci ţara ar intra în faliment foarte repede”

Problema reducerii posturilor din învăţământ a fost ridicată şi în cadrul şedinţei extraordinare a Consiliului Judeţean Harghita. Într-o intervenţie, fostul inspector şcolar general, actualul consilier judeţean Ferencz Salamon Alpár a spus că „în pofida faptului că nu suntem de acord cu reducerea acestor posturi, nu putem să ne opunem unei raţionalizări”. Acesta a explicat că sunt situaţii, în mediul rural, unde conducerea unităţilor de învăţământ s-a gândit să externalizeze anumite servicii. „E interesant că şcolile mari din mediul urban, cu o finanţare mare, nu s-au gândit la acest lucru”. Consilierul judeţean a punctat că „este acceptabil să nu reducem acest număr de personal, ci să raţionalizăm, astfel încât să fie protejate şi instituţiile de învăţământ”. „Din păcate, numărul copiilor stabileşte foarte bine numărul de personal. Unde a scăzut numărul copiilor trebuie să găsim soluţii locale”, a conchis Ferencz Salamon Alpár. Consilierul judeţean a prezentat în cadrul şedinţei şi o propunere legislativă pentru completarea Legii educaţiei naţionale, care să vină în sprijinul copiilor care învaţă în zone rurale izolate, zone defavorizate, zone locuite de comunităţi aflate în situaţii minoritare sau cu familii provenite din medii sociale defavorizate, unde numărul de elevi este foarte mic.

La rândul său, preşedintele Consiliului Judeţean, Borboly Csaba, a amintit că judeţul s-a confruntat cu o situaţie asemănătoare şi anul trecut. Iar atunci „împreună am luat poziţie şi am reuşit ca acele reduceri de personal să nu se facă. Cred că în continuare ar trebui să explicăm guvernării să nu economisească în dauna învăţământului”. „Eu în mod public îmi asum, dacă se face scăderea de TVA cu preţul distrugerii învăţământului şi sănătăţii (…) atunci ţara ar intra în faliment foarte repede”, a precizat şeful CJ. De asemenea, preşedintele CJ şi-a exprimat susţinerea pentru modificarea legislaţiei în domeniu, fiind de părere că nu se poate lua în considerare doar numărul de copii. „Altfel e în Bucureşti, unde sunt sute de mii de oameni, sau e cu totul altfel într-o comună cum e Mugeniul, unde doar pentru încălzirea şcolilor avem nevoie de câte un om în fiecare sat”, a punctat Borboly Csaba.

 

 Preşedinta FSLI Harghita: reducerile masive de personal – o ipocrizie

Într-o înştiinţare adresată către Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ, preşedinta sindicatului din Harghita, Kocs Ilona, cataloga reducerile masive de personal ca fiind o „IPOCRIZIE”. Şi aducea o serie de argumente:

„A) O sală de clasă trebuie măturată total, spălate toate ferestrele, încălzite etc. şi dacă sunt 15 elevi în ea şi dacă sunt 20 ori 30.

Un WC trebuie curăţat şi dacă îl foloseşte un copil şi dacă îl folosesc 10-50-100.

Deci, numărul de femei de serviciu nu se poate calcula raportat la numărul de elevi. Nici portarul, nici cazangiul, nici paznicul de noapte nu depind de numărul elevilor, ci de locaţie, clădire, aparatură.

B) Laborantul trebuie să facă acelaşi lucru, să scoată din dulap, să pună la loc, să arate experimentul de sunt 10-20 sau 30 de elevi în clasă.

Supraveghetorul, maistrul de atelier, corepetitorul, pedagogul sunt necesari şi de sunt 20 şi de sunt 30 de elevi în clasă, grupă, serie.

C) Indiferent de numărul de copii transportaţi într-o maşină, îi trebuie şofer, ori plină ori semiplină”.

În final, ea întreabă şi se întreabă de ce nu există un regulament, un nomenclator sau orice real, corect pentru aceste funcţii.

„Nu s-a pus destul la pământ învăţământul românesc??? Propunem închiderea tuturor şcolilor pe timp de cel puţin 5 ani, să aibă parlamentarii bani suficienţi pentru pensii suplimentare, care doar pe un mandat sunt mai mari decât pensia medie a unui dascăl care a lucrat o viaţă. Şi să nu vorbesc din nou despre situaţia din judeţe mixte, unde din 25 elevi se fac două clase cu limbi diferite de predare, de situaţia geografică, climaterică etc.

Trăiască toate partidele, că-s la fel!”, încheia Kocs Ilona petiţia înaintată de către FSLI.

LIVIU CÂMPEAN

ŞTEFAN PĂTRÎNTAŞ

Comentarii:

comentarii

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.