Din nou despre Minority SafePack sau geopolitica minorităţilor naţionale (1) | Informația Harghitei - jurnal independent
marți , 30 noiembrie 2021
Home » (Inter)Național » Din nou despre Minority SafePack sau geopolitica minorităţilor naţionale (1)
Din nou despre Minority SafePack sau geopolitica minorităţilor naţionale (1)
Vincze Loránt (în mijloc, cu ochelari) alături de Bernad Fabritius (dreapta), Comisarul federal pentru problemele imigranţilor de origine germană şi minorităţilor naţionale, născut în judeţul Sibiu

Din nou despre Minority SafePack sau geopolitica minorităţilor naţionale (1)

  • Laboratorul de Analiză a Războiului Informaţional şi Comunicare Strategică (LARICS) a urmărit, în spaţiul public românesc, cu cea mai mare consecvenţă şi de la început iniţiativele „europene” ale Budapestei. Continuăm să aducem în faţa cititorilor ultimele evoluţii pe aceste dosare realmente strategice pentru ţara noastră

Toţi europarlamentarii unguri gândesc la fel, indiferent dacă sunt la putere sau în opoziţie

Procedurile din jurul iniţiativelor europene, susţinute de guvernul lui Viktor Orbán continuă. În ceea ce priveşte prima dintre ele, Minority SafePack, pe data de 15 octombrie a avut loc o audiere publică în Parlamentul European, organizată de trei comisii reunite (LIBE, CULT, PETI), la care au fost prezenţi reprezentanţi din partea Comisiei Europene, Consiliului Europei, Agenţiei UE pentru Drepturi Fundamentale (România fiind reprezentată în consiliul de administraţie al acesteia de Csaba Ferencz Asztalos) şi ai altor organisme europene. S-au evidenţiat multe puncte de vedere şi s-au ridicat probleme deloc neglijabile, în special cu privire la Spania şi statele baltice, dar interesul guvernului de la Budapesta, pentru care a şi iniţiat, neoficial, întregul demers, gravitează, după cum am anunţat în materialele precedente, în jurul situaţiei etnicilor maghiari din România şi statele învecinate Ungariei.

Este important de menţionat că europarlamentarii maghiari, indiferent de apartenenţa politică şi diferenţele de viziune, au avut aceeaşi abordare şi au susţinut iniţiativa, dovadă că, aşa cum am mai afirmat, o viitoare înfrângere a lui Viktor Orbán în alegeri nu va modifica politica în domeniul minorităţilor înrudite. Colaborarea din cadrul audierii s-a manifestat între europarlamentarii aleşi pe listele FIDESZ (Andrea Bocskor, Kinga Gál) şi Momentum (Katalin Cseh, Anna Donáth). Cei din urmă sunt figuri centrale ale opoziţiei din politica Ungariei şi conduc puternice campanii împotriva actualei puteri. De cealaltă parte, europarlamentarii români au menţinut poziţia avută de Ministerul Afacerilor Externe în ultimii ani şi au pus în discuţie legăturile şi finanţarea pe care Vincze Lóránt, europarlamentar ales pe listele UDMR şi coordonator al iniţiativei, le are cu statul maghiar. La finalul evenimentului a luat cuvântul şi Kelemen Hunor susţinând, bineînţeles, demersul şi oferind exemple de „bune practici” în protecţia persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale, printre care se numără şi mecanismul instituit în sprijinul etnicilor germani din Belgia, concentraţi în zona de est a statului, cunoscută sub numele de Eupen-Malmedy.

Kelemen Hunor vrea Eupen-Malmedy

Fără a puncta elemente de detaliu, evenimentele istorice în care acest teritoriu a fost implicat pe parcursul primei jumătăţi a secolului XX se aseamănă cu cele în care a fost implicată Transilvania. Eupen-Malmedy a fost parte a Imperiului German care, înfrânt în Primul Război Mondial, îl cedează Belgiei prin Tratatul de la Versailles. Nemulţumită de pierderile suferite, în 1940 Germania anexează militar Eupen-Malmedy şi impune în educaţie, administraţie şi justiţie limba germană ca limbă oficială, anexare care durează până în anul 1945, când teritoriul revine Belgiei. De la acest moment până în prezent nu au mai existat modificări de graniţă şi fiecare stat a gestionat problema persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale conform propriilor convingeri generate de experienţele acumulate, politica vecinilor, nevoile de dezvoltare şi stabilitate. România a preferat să urmeze calea modelului centralizat, aplicând pentru protecţia minoritarilor principiul tratamentului egal între cetăţeni, indiferent de etnie, ce a fost dublat de angajamentele luate prin tratatele internaţionale semnate în cadrul Consiliului Europei şi Criteriile de la Copenhaga, a căror îndeplinire a fost necesară accederii în UE.

Statul belgian este transformat din stat unitar în stat federal, format din 3 Comunităţi (flamandă, franceză, germană) şi 3 Regiuni (Flandra, Wallonia şi Bruxelles). Etnicii germani au Propriul Executiv şi propriul parlament care adoptă legi în domeniul culturii, educaţiei, sănătăţii şi în cel al ajutoarelor sociale. Modelele sunt cât se poate de diferite şi acest lucru se poate observa cu uşurinţă prin compararea constituţiilor celor două state (RO-BE). Ce trebuie a fi reţinut este faptul că ambele legi fundamentale reuşesc să răspundă cu succes standardelor existente la nivel internaţional în materia protecţiei persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale şi reprezintă o bază pe care noile măsuri în domeniu pot fi implementate.

Parlamentul german intervine

Pentru că în ţara noastră au avut loc alegeri parlamentare, subiectul MinoritySafePack nu a intrat în atenţia presei, deşi în statele Uniunii Europene se poartă dezbateri consistente în legătură cu acesta. Pe data de 27 noiembrie Parlamentul Germaniei a votat o rezoluţie în vederea susţinerii iniţiativei, decizie care vine după un puternic lobby al maghiarilor pe lângă centrele germane de decizie.

Singurul lider politic român care a abordat subiectul iniţiativei în campania electorală pentru alegerile parlamentare a fost ex-prim-ministrul din perioada 2012-2015, care s-a confruntat cu presiunea UDMR în anul 2014, aflat atunci la guvernare. În urma discuţiilor de la acea vreme, Kelemen Hunor, care ocupa funcţiile de ministru al Culturii şi vicepremier, a decis să demisioneze, nemulţumit de faptul că guvernul a ales să înainteze procedurile de contestare a iniţiativei în faţa instanţelor europene, demers detaliat în analizele precedente ale LARICS.

Aşadar, procedurile din jurul Minority SafePack continuă, pe data de 14 decembrie a avut loc o dezbatere în plenul Parlamentului European cu privire la iniţiativă şi un vot prin care va fi evaluat sprijinul politic, urmând ca reprezentanţii Comisiei Europene să publice o comunicare prin care îşi vor prezenta concluziile de natură juridică şi politică cu privire la iniţiativă. (Va urma)

Paul Th. GOLOGAN (colaborator LARICS, masterand al Centrului de Studii Europene din cadrul Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi)

Comentarii:

comentarii

One comment

  1. Nu ințeleg ce dorește dl.Kelemen Hunor și UDMR. Mai mult decât au primit acum, în Parlament și Guvern, ce își mai doresc? Ar fi bine să nu sară calul!

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.