Puteți susține ziarul Informația Harghitei și, implicit, această pagină de Internet
prin direcționarea către Fundația „Adevărul Harghitei”
a până la 3,5% din impozitul datorat.

De vorbă cu primarul comunei Subcetate, la un an de la preluarea mandatului de primar | Informația Harghitei - jurnal independent
duminică , 25 februarie 2024
Home » Societate » De vorbă cu primarul comunei Subcetate, la un an de la preluarea mandatului de primar
De vorbă cu primarul comunei Subcetate, la un an de la preluarea mandatului de primar

De vorbă cu primarul comunei Subcetate, la un an de la preluarea mandatului de primar

  • Vasile Rusu: Când am preluat funcţia ştiam care sunt problemele comunei, situaţia investiţiilor în derulare, precum şi priorităţile pentru perioada următoare

În comunele din nordul judeţului alegerile locale care au avut loc anul trecut au adus două schimbări în ceea ce priveşte numele primarilor. Este vorba de Bilbor şi Subcetate. La aproximativ un an, am stat de vorbă cu Vasile Rusu, primarul comunei Subcetate, pentru a analiza primul sfert de mandat.

– Se împlineşte un de când aţi preluat mandatul de edil. Cum aţi găsit primăria şi care aţi considerat că erau primele măsuri care trebuiau luate?

– Ştiam în ce stadiu sunt problemele cu care se confruntă primăria pentru că în mandatul trecut am fost viceprimar. Probleme au fost şi sunt destule, în primul rând cele de natură sanitară, care există la nivel naţional, dar şi local din cauza pandemiei COVID-19. De asemenea, erau probleme referitoare la investiţiile care se aflau în derulare, sau care urmau să înceapă. Bineînţeles, cunoşteam foarte bine situaţia şi stadiul lor.

Mai erau problemele cotidiene, pe care am făcut tot posibilul să le rezolv într-un timp rezonabil şi în mod eficient.

– Dacă ar trebui să faceţi o retrospectivă al primului an, care au fost punctele forte şi cele mai puţin plăcute – iar aici mă gândesc la acele obiective propuse şi pe care nu aţi reuşit să le duceţi la îndeplinire?

– În primul rând, trebuie să mă refer la investiţii. În primăvară, la jumătate de an de la preluarea mandatului, am reuşit să încheiem contractul de lucrări, iar la începutul lunii iunie să demarăm lucrările la o investiţie foarte importantă: construirea reţelei de alimentare cu apă, a reţelei de canalizare menajeră şi staţiei de epurare. Investiţia este finanţată din fonduri europene, prin PNDR şi cofinanţată de la bugetul local. Perioada de execuţie este de 10 luni. În momentul de faţă, stadiul de realizare a investiţiei este de peste 50%, urmând ca termenul de finalizare să fie în prima jumătate a anului următor.

Lungimea reţelei de apă şi canalizare este de peste 11 km, iar valoarea finală a contractului, după ajustarea care trebuie făcută ca urmare a scumpirii materialelor de construcţie, va ajunge la aproximativ 15 milioane de lei.

– În ce sate ale comunei veţi introduce reţeaua de apă şi canalizare?

– Reţeaua va deservi în integralitate satul Subcetate, parţial satele Călnaci şi Filpea, iar satul Duda, fiind unul cu puţine gospodării şi la o distanţă mare faţă de centrul comunei, nu este inclus în proiect. Însă rămâne posibilitatea de extindere a reţelei pe viitor.

Alimentarea cu apă se va face dintr-un foraj de mare adâncime existent în satul Călnaci. Gospodăria de apă este, în momentul de faţă, aproape finalizată şi urmează să fie construită şi staţia de epurare.

Probleme la derularea proiectelor din cauza suspendării plăţilor prin PNDL 2 şi a creşterii preţurilor materialelor de construcţii

– O investiţie care, din păcate, a stagnat este reabilitarea Liceului „Miron Cristea”, la care s-a lucrat foarte puţin în timpul verii – continua edilul comunei Subcetate. Investiţia este realizată în proporţie de 50%, urmând să fie dată în folosinţă partea nouă a clădirii.

– Care sunt motivele pentru care au stagnat lucrările?

– Unul dintre motive este şi situaţia creată de sistarea plăţilor pe PNDL 2, prin care este finanţat proiectul. Un alt motiv este creşterea preţurilor la materialele de construcţie, fiind nevoiţi să încheiem un act adiţional pentru ajustarea valorii contractului.

– Ce lucrări sunt cuprinse în proiect?

– Este vorba de reparaţii capitale, însemnând schimbarea acoperişului, şarpantă, termoizolare exterioară, instalaţii termice, sanitare şi electrice. De curând s-a finalizat montarea reţelei termice, urmând ca după ce se dă în funcţiune corpul nou să se înceapă lucrările la partea veche (este vorba de faţadă), la care urmează, de asemenea, să fie schimbat acoperişul şi toate lucrările ce ţin de reabilitare.

Deşi sala de sport este un corp comun cu Liceul „Miron Cristea”, reabilitarea ei reprezintă o altă investiţie. Acest proiect a fost depus în urmă cu un an la CNI (Compania Naţională de Investiţii), iar în momentul de faţă este pe lista sinteză. Sper să intre cât mai curând în procedura de evaluare şi să se încheie contractul de execuţie a lucrărilor.

Medicul stomatolog şi cel de familie vin din comune învecinate, câte două zile săptămânal

– Ştiu că mai demult aveaţi probleme cu prezenţa unui medic de familie în comună. În ce situaţie vă mai aflaţi?

– În momentul de faţă situaţia medicului de familie nu este rezolvată 100%. Medicul de familie, având un praxis şi la Sărmaş, vine în comuna Subcetate două zile pe săptămână, programul zilnic la dispensar fiind asigurat de asistentele medicale. S-au făcut numeroase demersuri pentru atragerea unui medic de familie în localitate, dar nu s-a reuşit acest lucru datorită crizei de medici de familie care există la nivel naţional.

Referitor la acest domeniu, chiar în urmă cu două săptămâni, dispensarul medical a fost dotat cu aparatură, instrumentar medical şi mobilier. Proiectul a fost derulat prin PNDL 2. Iar pe lângă dotări, la dispensarul medical, anul trecut s-au realizat şi lucrări de reabilitare – termoizolare exterioară şi schimbarea acoperişului.

De asemenea, a fost dotat cu aparatură de ultimă generaţie  cabinetul stomatologic, unde avem medic care vine de la Joseni, două zile pe săptămână.

– De mulţi ani am vorbit despre starea podului la intrare în comună. Aţi avut multe promisiuni din partea Consiliului Judeţean Harghita…

– Starea podului este destul de avansată ca grad de degradare. În momentul de faţă se lucrează la finalizarea proiectului tehnic, dar există un litigiu între Apele Române şi Consiliul Judeţean Harghita – podul este în proprietatea şi administrarea CJ, iar cursul de apă, albia şi zona de protecţie se află în proprietatea Apelor Române. După finalizarea litigiului, se va depune spre finanţare.

Sper să se rezolve cât mai repede, pentru că la tonajul cu care se circulă pe pod nu prea mai corespunde din punct de vedere tehnic şi al siguranţei circulaţiei.

– Câte gospodării sunt în comună care nu sunt racordate la reţeaua de curent electric şi în ce zonă ori zone se află?

În momentul de faţă există 13 gospodării care nu sunt racordate la reţeaua  electrică, marea majoritate sunt situate în satele Filpea şi Duda. Având în vedere distanţa mare faţă de reţea, aceste gospodării au fost incluse în programul Innovation Norway România privind instalarea de sisteme solare fotovoltaice pentru gospodăriile izolate. Solicitarea de finanţare a fost depusă în luna iunie de către Consiliul Judeţean Harghita în parteneriat cu UAT-urile din judeţ şi se află în procedură de evaluare.

– În ce stadiu vă aflaţi cu cadastrarea?

– În august s-a încheiat perioada de depunere a  cererilor de rectificări (contestaţiilor). Acestea sunt în momentul de faţă în curs de soluţionare. După soluţionare, se va depune lucrarea spre avizare şi în februarie – martie sper să se publice cărţile funciare provizorii.

Realizarea cadastrului general la nivel de UAT Subcetate constituie o oportunitate pentru atragerea de investitori şi pentru dezvoltarea durabilă a localităţii.

Principala activitate economică a comunei rămâne agricultura. Ferme de animale sunt, lipseşte promovarea produselor tradiţionale şi, implicit, o mai bună valorificare a lor

– Care mai este situaţia economică a comunei?

– Din punct de vedere economic nu stăm prea bine. Sunt puţine locuri de muncă în afara sistemului bugetar (învăţământ, centrul de plasament, primărie). Agenţi economici care să creeze mai multe locuri de muncă sunt destul de puţini: avem câţiva agenţi economici pe prelucrarea lemnului, o brutărie, dar fără multe locuri de muncă.

– Rămâne activitatea agricolă cea preponderentă?

– Da.

– Câte ferme medii, mari aveţi în comună?

– Principalele ferme sunt axate pe creşterea vacilor de lapte. Avem o fermă cu peste 100 de capete, iar cu minim 20 de capete sunt peste 20 de ferme.

În ceea ce priveşte ovinele, sunt 11 ferme cu peste 20 de capete.

– Fermierii care se ocupă de creşterea vacilor unde reuşesc să valorifice laptele?

– Principalele colaborări sunt cele cu fabrica de lapte de la Ibăneşti, iar pe segmentul de agricultură ecologică cu o fabrică din Cluj-Napoca. O problemă serioasă o constituie preţul foarte mic la care este valorificat laptele, ceea ce duce la scăderea efectivelor de bovine.

– Există asociaţii la nivelul comunei?

– Este o asociaţie a crescătorilor de animale, unde sunt membri toţi cei care au un efectiv mai mare de animale.

– Cât de mult credeţi că ar ajuta organizarea periodică, în zona de nord a judeţului, a unui târg pentru vânzarea produselor agricole, de origine animală?

– Din păcate, nu avem producători care să fie autorizaţi pe anumite produse tradiţionale. Nici nu se organizează astfel de târguri, ceea ce este un minus al zonei, pentru că numai astfel fermierii ajung să-şi promoveze produsele care sunt foarte bune din punct de vedere calitativ şi se vând la preţuri mici faţă de alte zone unde avem produse omologate.

Nici iniţiative în ceea ce priveşte crearea de puncte gastronomice locale nu au existat în zonă, în afară de Bilbor, unde a apărut un astfel de punct.

Planuri de viitor

– Care sunt priorităţile pentru următorii 3 ani?

– În primul rând, finalizarea investiţiilor începute. Am vorbit despre apă-canal, despre liceu. Avem în lucru un teren de joacă şi recreere în curtea dispensarului, finanţat pe fonduri europene prin GAL Prietenia Mureş – Harghita. Aici, partea de construcţie este aproape finalizată, urmând ca terenul să fie dotat cu elemente de mobilier urban şi de mobilier locuri de joacă.

– Mai avem în lucru documentaţii (DALI) pentru câteva investiţii. Este vorba de modernizarea în totalitate a reţelei stradale din satul Subcetate, modernizarea drumului comunal DC 69, Duda, pentru care am depus solicitări de finanţare pe fonduri guvernamentale prin PNDL „Anghel Saligny”.

De asemenea, se lucrează la Documentaţia de Avizare a Lucrărilor de Intervenţie (DALI) pentru reabilitarea şcolilor primare din satele Filpea şi Călnaci, proiectele urmând să fie depuse spre finanţare pe programul de eficientizare energetică derulat prin Administraţia Fondului pentru Mediu.

După finalizarea lucrării de cadastru şi înscrierea imobilelor în cartea funciară, se vor întocmi documentaţiile pentru modernizarea drumurilor din satul Filpea precum şi a drumurilor agricole, facilitând dezvoltarea agro-turismului în zonă.

Consemnare de LIVIU CÂMPEAN

Comentarii:

comentarii

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.