Consilierii judeţeni au votat steagul secuiesc ca steag al judeţului şi nu au fost de acord cu un simbol care să-i reprezinte pe români | Informația Harghitei - jurnal independent
sâmbătă , 27 noiembrie 2021
Home » Societate » Consilierii judeţeni au votat steagul secuiesc ca steag al judeţului şi nu au fost de acord cu un simbol care să-i reprezinte pe români
Consilierii judeţeni au votat steagul secuiesc ca steag al judeţului şi nu au fost de acord cu un simbol care să-i reprezinte pe români

Consilierii judeţeni au votat steagul secuiesc ca steag al judeţului şi nu au fost de acord cu un simbol care să-i reprezinte pe români

Consiliul Judeţean a votat vineri, cu majoritate de voturi, steagul secuiesc ca steag al judeţului Harghita, decizie pe care a mai luat-o şi în 2009 şi nu a fost de acord ca un simbol care să-i reprezinte pe români să fie prezent pe steag.

Proiectul de hotărâre iniţiat de preşedintele Consiliului Judeţean Harghita, Borboly Csaba, a propus cinci variante de steag, prima dintre acestea fiind chiar steagul secuiesc, aprobat ca steag al judeţului Harghita în 2009. Pe celelalte patru variante se regăseau culorile albastru şi auriu, de pe steagul secuiesc, şi/sau simbolurile de pe acesta, respectiv luna şi steaua cu opt raze.

Consilierul judeţean liberal Ion Proca a depus un amendament la acest proiect şi a solicitat aplicarea simbolului frunzei de stejar, care să-i reprezinte pe românii din judeţ, întrucât „aceasta este o frunză-simbol, cu rădăcini în cultura, istoria şi spiritualitatea neamului românesc”.

„Stejarul este unul din cei mai importanţi arbori sacri la români. El ocupă un loc important în viaţa şi spiritualitatea poporului român, fiind considerat un arbore totemic. Vechii locuitori ai patriei noastre îşi puneau, de cele mai multe ori, aşezările lor sub pavăza acestui copac mitic”, se arată în amendamentul propus.

În cadrul şedinţei Consiliului Judeţean de vineri, Ion Proca a propus scoaterea de pe ordinea de zi a proiectului, susţinând că decizia „cu valoare simbolică” trebuie să fie analizată cât mai bine, pentru că „prin vot, va reprezenta felul în care înţelegem să ne vedem reprezentaţi şi să asigurăm confortul de care are nevoie fiecare comunitate, fie ea minoritară sau majoritară”.

Propunerea consilierului liberal a fost respinsă de consilierii UDMR şi cei ai Partidului Popular Maghiar din Transilvania, motiv pentru care Ion Proca a solicitat acceptarea prezenţei motivului frunzei de stejar pe steagul judeţului, ca un gest de normalitate, susţinând că toate comunităţile care trăiesc în Harghita trebuie să se regăsească pe acest steag. De asemenea, el a cerut insistent să se facă distincţie între steagul secuiesc şi cel al judeţului Harghita.

„Acum vorbim despre steagul judeţului Harghita. Şi vă asigur că punctul de vedere pe care l-am exprimat în acest amendament nu este o simplă intervenţie cu caracter personal. În spatele acestei intervenţii stau multe persoane care aşteaptă acest gest firesc, de normalitate, şi anume aplicarea pe steag a însemnelor tuturor comunităţilor. Nu este un capriciu, este o nevoie absolută, este vorba de o hotărâre care ne va marca pentru mult timp. (…) Rugămintea noastră este să acceptaţi pe oricare dintre variante să fie aplicat simbolul propus în acest amendament. Cred, sincer, că e un moment în care hotărârea noastră de aici va conta foarte mult. Dacă nu se poate să amânăm, pentru o vreme în care poate vom fi mai liniştiţi (…) atunci vă rog să acceptaţi această propunere care a fost întemeiată pe nevoia absolută de reprezentare în steagul judeţului”, a afirmat consilierul Ion Proca.

Amendamentul consilierului liberal a fost respins la vot şi a fost supus aprobării proiectul iniţial propus de preşedintele CJ, Borboly Csaba. Cei 21 de consilieri UDMR şi trei de la PPMT au votat prima variantă, respectiv steagul secuiesc, în vreme ce consilierii liberali şi social-democrat au votat împotrivă, iar consilierii Partidului Civic Maghiar (PCM) s-au abţinut.

De altfel, şi consilierii PCM au cerut scoaterea proiectului de steag de pe ordinea de zi, dar din alte considerente, susţinând că ar trebui schimbată Legea 141/ 2015, care nu permite arborarea pe sediile unităţilor administrativ-teritoriale a steagurilor regiunilor istorice, respectiv a steagului ţinutului secuiesc. Consilierul Thamo Csaba a spus că după rezolvarea acestei probleme se va putea discuta şi despre steagul judeţului, pe care consideră că trebuie reprezentată şi comunitatea românească. „Solicitarea comunităţii româneşti ca să apară simbolurile ei pe steagul judeţului cred că este justă. Eu consider că este just ca în judeţul Harghita şi în toate localităţile unde ei sunt şi majoritari să apară simbolurile lor naţionale”, a spus Thamo Csaba. La rândul său, consilierul PCM Salamon Zoltán a precizat că „drapelul secuiesc, ca simbol al comunităţii Ţinutului Secuiesc, trebuie separat de steagul judeţului şi acest drapel secuiesc nu poate fi al nimănui, nici măcar al Consiliului Judeţean Harghita, nimeni nu poate avea în mod special acest drapel”.

La finalul şedinţei, preşedintele Consiliului Judeţean, Borboly Csaba, a declarat presei că acest steag îi reprezintă pe toţi locuitorii judeţului Harghita, la întrebările legate de faptul că românii nu se simt reprezentaţi de acest steag, răspunsul fiind invariabil acelaşi: „a fost votat un steag cu majoritate de voturi care are simboluri care reprezintă toate comunităţile care trăiesc în judeţul Harghita”.

Proiectul de hotărâre privind aprobarea steagului judeţului, supus dezbaterii publice de Consiliul Judeţean, a fost criticat în urmă cu două săptămâni de conducerea Forumului Civic al Românilor din Harghita, Covasna şi Mureş (FCRHCM), care a acuzat faptul că acesta are un caracter pur etnic maghiar şi a solicitat „includerea în viitorul steag al judeţului a unui vestigiu dacic, ca simbol a prezenţei românilor în zonă”. Forumul a avertizat că dacă propunerile sale nu vor fi luate în considerare, va contesta toate variantele propuse ca steag al judeţului Harghita la Comisia Naţională de Heraldică, Genealogie şi Sigilografie a Academiei Române şi la toate organismele abilitate ale statului român.

Steagul secuiesc a fost îndepărtat, în urmă cu câteva zile, de pe clădirea Palatului Administrativ din Miercurea-Ciuc şi a fost arborat vineri, imediat după votul favorabil dat de consilierii judeţeni.

Steagul de culoare albastră, pe care se află o dungă aurie, alături de steaua în opt colţuri şi luna, a fost votat în 2008 ca steag al viitorului ţinut secuiesc de Consiliul Naţional Secuiesc, organizaţie care luptă pentru autonomia teritorială a zonei. Un an mai târziu, în 2009, steagul a fost votat de Consiliul Judeţean Harghita ca steag al judeţului Harghita, în ciuda opoziţiei celor doi consilieri români de atunci, care au cerut insistent ca pe el să se regăsească şi un simbol care să-i reprezinte pe români. În 2010, cu ocazia Zilei Maghiarilor de Pretutindeni, el a fost arborat în mod festiv pe sediul Consiliului Judeţean din Miercurea-Ciuc şi se regăseşte pe multe sedii de primării sau alte instituţii din Harghita.

Potrivit Legii 141/2015, hotărârea CJ privind arborarea modelului de steag se trimite la Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, care transmite documentele Comisiei Naţionale de Heraldică, Genealogie şi Sigilografie a Academiei Române. După primirea avizului consultativ al comisiei menţionate, Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice elaborează proiectul de hotărâre şi îl supune Guvernului spre aprobare.

Gina ŞTEFAN, Agerpres

Comentarii:

comentarii

One comment

  1. Eu nu pot decat sa salut adoptarea respectivei hotarari cu asa/zisul steag secuiesc: arata originea asiatica a secuilor si nu una europeana ( chiar daca nu asta a fost scopul adoptarii lui).

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.