Puteți susține ziarul Informația Harghitei și, implicit, această pagină de Internet
prin direcționarea către Fundația „Adevărul Harghitei”
a până la 3,5% din impozitul datorat.

Conflictele dintre om şi castor se adâncesc | Informația Harghitei - jurnal independent
joi , 28 martie 2024
Home » Agricultură/Ecologie » Conflictele dintre om şi castor se adâncesc
Conflictele dintre om şi castor se adâncesc

Conflictele dintre om şi castor se adâncesc

  • Plângerile deţinătorilor de terenuri agricole inundate din cauza barajelor construite de castori se înmulţesc de la an la an şi reclamă sute de hectare din judeţ transformate în mlaştină. Rezolvarea ar putea să vină doar prin modificarea şi completarea legislaţiei în vigoare, susţin specialiştii

Situaţia s-a înrăutăţit, ne spune inginerul şef al Sistemului de Gospodărire a Apelor (SGA) Harghita, inginerul Darvas János.

Populaţia de castori din judeţ a crescut „excesiv” şi aria ei de acţiune s-a extins, adaugă specialistul. Pentru că în Harghita castorii nu au nici un duşman natural, iar statutul lor de animale deosebit de protejate prin lege reduce la zero orice demers legal în habitatele acestor mamifere, chiar şi atunci când acţiunile lor generează prejudicii considerabile populaţiei.

Castorii construiesc stăvilare pentru a-şi masca intrarea în vizuină. Uneori, acestea pot ajunge şi la înălţimi de doi metri, provocând inundarea zonei. Barajele contribuie la ridicarea nivelului de apă, aşa încât rozătoarele semiacvatice se pot scufunda şi înota în sistemul de tuneluri subacvatice create de ele şi îşi pot strânge rezerve de iarnă. Situaţia devine mai periculoasă în perioada de primăvară, susţin cercetătorii, când puii castorilor sunt mici, iar nivelul apelor este variabil.

În Harghita, stăvilarele ridicate de castori din crengi, buşteni şi vegetaţie acvatică traversează de-a latul aproape fiecare curs de apă, multe aflate pe teritoriul localităţilor.

„În intravilan construiesc baraje, astfel se ridică nivelul apei, creşte şi nivelul apelor freatice, fundaţiile caselor se inundă, pereţii se umezesc, pierzând din calitate şi distrugându-se în timp. În privinţa terenurilor agricole, sunt sute de hectare la nivelul judeţului care au devenit mlaştini, iar proprietarii nu primesc nici o despăgubire, dar nici nu pot încasa subvenţiile agricole de la APIA, dacă terenurile lor nu sunt cultivate. În schimb, au obligaţia să plătească impozite pentru suprafeţele aflate în proprietatea lor, fără să aibă voie să se atingă de habitatul castorului”, explică inginerul Darvas.

Ne oferă exemple şi are de unde alege. De pildă, de-a lungul unui sector al pârâului Madicea, brăzdat de barajele castorilor în zona Cârţa-Ineu, terenul agricol a devenit „mocirlă”; în zona Cetăţuia, „plină de barajele lor”, zeci de hectare de fâneaţă aflate de-a lungul Pârâului Mare au fost inundate şi s-au transformat în mlaştină; de o parte şi de alta a pârâului Valea Mare, în amonte de Sâncrăieni, terenurile s-au prefăcut în smârcuri; aşijderea pe pârâul Primejdios în zona Casin, în extremitatea sud-estică a judeţului, la Tuşnad Sat şi din loc în loc în Depresiunea Ciucului.

„Peste tot apar aceleaşi probleme din cauza barajelor castorilor. Dar ei provoacă şi alte neajunsuri: aceşti mici constructori hidrotehnicieni îşi fac vizuinile în corpul digurilor longitudinale de apărare. Practic, la nivel mediu şi mare apa intră în vizuini şi, nemaiavând suficientă rezistenţă, construcţia se sparge şi inundă terenurile învecinate. În pericol este şi zona barajelor de pământ, cum este cel de la Lacul Şuta, aflat în curs de reabilitare. Dacă acolo vor apărea vizuini de castori în corpul barajului, pe durate mai mari acesta va plesni şi va nenoroci tot cartierul Jigodin. Aceste pericole sunt reale, existente şi, dacă nu se vor lua măsuri, situaţia se va agrava, iar oamenii vor ieşi în stradă”, declară inginerul Darvas.

De incisivii castorilor nu scapă nici grădinile gospodarilor, ce se întind până la apele curgătoare mici, alimentate primăvara de şiroaiele provenite din ploi şi topirea zăpezii. Localnicii se plâng că le devorează legumele şi rădăcinile pomilor fructiferi, care „se usucă pe picioare”, dar şi de inundaţiile apărute în urma obturării cursurilor de apă.

Mulţi dintre cei care au suferit pagube consideră că aceste vietăţi sunt favorizate de o lege „exagerat de protectivă” şi condamnă stoparea lucrărilor, care ar fi prevenit inundarea terenurilor agricole prin înlăturarea barajelor ridicate de aceste animale. Faptul că astfel de demersuri ale Serviciului Teritorial Harghita al Agenţiei Naţionale pentru Arii Naturale Protejat (ANANP) au fost dispuse în spiritul legii, nu-i încălzeşte pe cei păgubiţi. Harghita este un judeţ preponderant rural, unde o mare parte din populaţie trăieşte din agricultură.

„Am început decolmatarea pe pârâul Fişag, am executat o parte din lucrare, după care am fost opriţi de ANANP, pentru că urmau nişte baraje de castori şi nu am mai avut voie să continuăm. Anul trecut, pe pârâul Madicea la fel, nu am mai avut acces pe un sector de curs de apă, fiindcă trebuia să rămână în situaţia în care era, cu terenurile înmlăştinite, din cauza barajelor de castori existente în apropierea sectorului respectiv. Deja situaţia a devenit de nesuportat, oamenii sunt supăraţi pe noi şi într-un fel este şi normal, pentru că noi suntem administratorii cursurilor de apă. Unii nu pot, alţii nu vor să înţeleagă, că legea ne interzice să intervenim în zonele habitatelor castorilor, chiar şi atunci când aceste animale provoacă inundaţii”, relatează inginerul şef al SGA Harghita.

Recent, reprezentanţii SGA şi ANANP din judeţ au abordat necesitatea schimbării legislaţiei, introducerii de modificări şi elaborării unor normative care să reglementeze situaţiile speciale în intravilan, în zonele îndiguite şi pe sectoarele unde există baraje transversale.

„Am avut discuţii foarte serioase cu dl Demeter László, directorul ANANP, fiecare şi-a expus punctul de vedere şi încercăm să prezentăm Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor propuneri pentru îmbunătăţirea convieţuirii dintre om şi castor. Propunerea noastră este ca aceşti castori să fie relocaţi din zonele unde avem diguri longitudinale de apărare împotriva inundaţiilor, unde există lucrări hidrotehnice şi din zonele intravilane. Sperăm să elaborăm împreună un material serios, care să se bucure şi de bunăvoinţa celor în puterea cărora stă rezolvarea acestor probleme”, a afirmat ing. Darvas János.

La rândul său, biologul Demeter László, şeful ANANP – Serviciul Teritorial Harghita, recunoaşte că aceste animale creează o mulţime de probleme în zonele locuite şi consideră că ele trebuie rezolvate prin diferite soluţii, precum prevenirea pagubelor şi acoperirea prejudiciilor cauzate de castori locuinţelor, grădinilor şi proprietăţilor agricole ale locuitorilor.

„Trebuie găsite modalităţi de compensare a proprietarilor. În zilele noastre sper că suntem la un nivel de civilizaţie care să ne ajute să găsim soluţii benefice pentru coabitarea dintre om şi această specie, care a fost exterminată în urmă cu 200 de ani de pe teritoriul României. Problemele acestea necesită o abordare mai amplă, atât din punct de vedere legislativ, cât şi din cel al finanţării, acolo unde există pagube”, a subliniat Demeter László.

Potrivit acestuia, castorul este un animal foarte important din punct de vedere ecologic. „Este considerat un inginer ecosistemic, pentru că, prin activitatea sa, reface habitatele umede pentru alte specii şi contribuie la bunăstarea naturii, acolo unde există o biodiversitate ridicată”, argumentează şeful ANANP Harghita.

***

Vânaţi excesiv în special pentru blană şi castoreum, exterminaţi de pe teritoriul României în urmă cu aproape două secole, ultimul exemplar fiind atestat documentar în 1824, castorii au revenit pe Plaiul Mioritic în anii ’90, primele perechi fiind donate Institutului de Cercetări şi Amenajări Silvice Braşov de landul german Bavaria.

Programul de repopulare a râurilor Olt, Mureş şi Ialomiţa, început în 1998 în Covasna, pe Râul Negru, s-a finalizat în 2003, iar acum populaţia de castori numără, potrivit specialiştilor, aproximativ 2.000 de exemplare la nivel naţional.

Actualmente nu există o evaluare exactă în privinţa populaţiei de castori care trăieşte în Harghita.

„Vorbim despre aproape o mie de castori în nordul judeţului Covasna, în Harghita, poate şi în Mureş, o poveste de succes în privinţa reintroducerii speciei”, susţine consilierul superior Demeter László.

În acelaşi timp au apărut şi foarte multe probleme şi conflicte, care trebuie rezolvate într-o manieră corectă atât faţă de om, cât şi faţă de această specie protejată, prin modalităţi adaptate situaţiei locale.

„Vom supune atenţiei ministerului (Mediului, Apelor şi Pădurilor – n.a.) măsuri prin care să facilităm coexistenţa dintre om şi castor, însemnând protecţia şi menţinerea speciei acolo unde nu pune în primejdie proprietăţile noastre”, a conchis conducătorul Serviciului Teritorial Harghita al ANANP.

M. DANIELA

Comentarii:

comentarii

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.