Conferinţă internaţională la ICDCRM Miercurea-Ciuc: Impactul schimbărilor climatice asupra ecosistemelor montane – molidul şi cultura cartofului, în pragul unui declin semnificativ
Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Cinegetică şi Resurse Montane (ICDCRM) din Miercurea-Ciuc a găzduit miercuri o conferinţă internaţională dedicată ecosistemului montan şi resurselor sustenabile în contextul schimbărilor climatice. Evenimentul a reunit specialişti din ţară şi din străinătate, autorităţi publice şi reprezentanţi ai proprietarilor de păduri pentru a discuta soluţii practice privind adaptarea la noile condiţii de mediu, care afectează deja direct agricultura şi silvicultura din regiunile montane.
Directorul institutului, dr. ing. Szép Róbert, a subliniat că această manifestare ştiinţifică marchează un nivel de maturitate tehnică şi ştiinţifică a instituţiei, rezultatele prezentate fiind fructul unor colaborări internaţionale consolidate şi al proiectelor europene derulate în ultimii ani.
„Conferinţa de astăzi îşi propune să abordeze o tematică destul de complexă şi de actualitate. Este vorba despre rezilienţa zonelor montane în actualitatea condiţiei climatice. Asta înseamnă că, vedem cu toţii, situaţia climatică se schimbă radical. Se pot observa efectele schimbărilor climatice: efecte asupra ecosistemelor naturale, asupra ecosistemelor antropice, aici vorbim de agricultură. Vedem problematica forestieră, molidul a început în foarte multe zone montane să iasă din optimul de dezvoltare. Asta înseamnă că pierdem mii de hectare de molid pe an din cauza secetei, din cauza condiţiilor hidrotermice care sunt necorespunzătoare. Trebuie să regândim politica forestieră naţională dacă cumva, printr-o minune, condiţiile acestea climatice nu încep să-şi revină”, a declarat presei dr. ing. Szép Róbert.
Analizele institutului indică faptul că depresiunile montane sunt mai sever afectate de încălzirea globală decât zonele extracarpatice, manifestând o distribuţie neuniformă a precipitaţiilor şi o creştere constantă a temperaturilor. Aceste schimbări au un impact direct şi asupra culturilor tradiţionale, precum cea a cartofului, care înregistrează scăderi semnificative atât în privinţa suprafeţelor cultivate, cât şi a calităţii producţiei.
„Pe baza studiilor noastre se creionează studiile de fezabilitate, respectiv alte tipuri de intervenţii care vor conduce sau conduc la reţinerea apei în depresiunile acestea intramontane, deoarece ştim că este o problemă primordială, deoarece nu reuşim să reţinem la debite mari apele în zonele depresionare. Cred că acest curs al lucrurilor trebuie schimbat cât de repede, pentru că ajungem să pierdem nu doar suprafeţe foarte mari de păduri, ci să pierdem şi zonele agricole sau să pierdem diferite tipuri de culturi, cum ar fi cultura cartofului, care a intrat, din păcate, pe o tendinţă descrescătoare, accentuat descrescător, atât din punct de vedere al suprafeţelor cultivate de către fermieri, cât şi din cauza calităţii, din păcate, şi a cantităţii cartofului pe care îl producem în depresiune”, a explicat directorul ICDCRM.
Prezent la eveniment, inspectorul general al Gărzii Forestiere Naţionale, George Gârbacea, a avertizat că schimbările climatice nu mai sunt o proiecţie de viitor, ci o realitate prezentă care impune adaptarea urgentă a normelor tehnice în silvicultură. Acesta a evidenţiat vulnerabilitatea speciilor de răşinoase în faţa fenomenelor extreme.
„În principal sunt specii forestiere mai reziliente, care au o rezistenţă mai mare la aceste schimbări, şi unele mai sensibile. Printre aceste specii mai sensibile sunt molizii şi brazii, plus în zona de sud avem stejarii, care sunt destul de afectaţi. Deci avem uscări masive în zona joasă a molidişurilor, plus doborâturi de vânt în anumite zone, pentru că, odată cu schimbările climatice, în afară de faptul că s-a schimbat regimul hidric, s-a schimbat şi intensitatea fenomenelor extreme, vânturi mult mai puternice”, a menţionat George Gârbacea.
Conform prognozelor, habitatul molidului s-ar putea restrânge considerabil până în anul 2100, migrând spre altitudini de peste 1.600-1.800 de metri, locul său fiind luat treptat de foioase precum fagul. Estimările ICDCRM arată că, în următoarele cinci decenii, s-ar putea ajunge la o contracţie de până la 4 milioane de hectare a arealului ocupat de molid.
„Pe termen scurt poate să fie o pierdere, în schimb, dacă venim cu modificări legislative în care vom permite prin amenajamente silvice o limită mai mare de mişcare, asta înseamnă să venim cu nişte specii reziliente, înseamnă că putem să le înlocuim. În schimb, bineînţeles că în locurile acelea nu se produce ca şi cum ai înlocui un obiect cu altul, este un termen de tranziţie, în schimb, noi trebuie să avem o politică rezilientă, să recunoaştem aceste politici, aceste probleme cu care ne confruntăm şi să venim în întâmplarea ei de astăzi, de ieri, dacă se poate”, a completat dr. ing. Szép Robert.
Primarul municipiului Miercurea-Ciuc, Korodi Attila, a salutat performanţa institutului de a fi clasificat în categoria I de cercetare, subliniind importanţa datelor ştiinţifice în fundamentarea deciziilor administrative şi a strategiilor de adaptare.
„Indiferent dacă vorbim de o localitate, de o regiune sau chiar la nivel naţional, când iei decizii trebuie să te bazezi pe date, pe scenarii. Dacă vorbim de adaptarea la schimbări climatice, la cum putem să fie mai rezilienţi la acest fenomen care deja este prezent în viaţa noastră, atunci este nevoie ca cercetătorii să ne furnizeze suficiente date încât să înţelegem, în momentul deciziei, ce este mai bine. Şi este bine că la Miercurea-Ciuc institutul de cercetare poate să creeze astfel de momente şi să aducă alături cercetători care să ne ajute”, a precizat primarul.
EMILIA ŞERDEAN
