Puteți susține ziarul Informația Harghitei și, implicit, această pagină de Internet
prin direcționarea către Fundația „Adevărul Harghitei”
a până la 3,5% din impozitul datorat.

Concluzii de la Universitatea de Vară Izvoru Mureşului 2022 | Informația Harghitei - jurnal independent
joi , 28 martie 2024
Home » (Inter)Național » Concluzii de la Universitatea de Vară Izvoru Mureşului 2022
Concluzii de la Universitatea de Vară Izvoru Mureşului 2022

Concluzii de la Universitatea de Vară Izvoru Mureşului 2022

Organizată de Forumul Civic al Românilor din Covasna, Harghita, Mureş, în parteneriat cu Centrul European de Studii Covasna-Harghita, Fundaţia Naţională pentru Românii de Pretutindeni şi găzduită de Complexul Naţional Sportiv Izvoru Mureşului, Universitatea de Vară şi-a încheiat o nouă ediţie.

Despre ediţia din acest an, Dragoş Burghelia, preşedintele Forumului Civic al Românilor din Covasna, Harghita, Mureş, spunea că „este foarte important faptul că ne-am întâlnit, că ne cunoaştem, că schimbăm experienţe, informaţii, că am văzut cu ochii noştri şi am auzit drama românilor, atât din aceste judeţe, cât şi din afara graniţelor, pe care foarte rar reuşim să-i vedem, întrucât foarte puţină lume mai este interesată de soarta lor. Dar Izvoru Mureşului rămâne în viaţă, rămâne o instituţie a românismului şi rămâne o dovadă a puterii de mobilizare româneşti”.

Şi ca la fiecare ediţie, şi acum, la finalul Universităţii, a fost redactată o rezoluţie despre care Dragoş Burghelia spunea că „ne vom asigura cu toţii că va ajunge în extrem de multe locuri, la foarte multe instituţii, sperăm că nu la uşi închise”.

„O rezoluţie care – continua acesta – cuprinde întreaga lucrare din aceste zile” şi în care este menţionată „atât de clar şi tranşant nevoia de implicare a statului român pentru salvarea comunităţilor de români din ţară şi din afara graniţelor (din Bucovina, din Basarabia, din Timoc, din Voivodina, din Bulgaria, Albania şi de peste tot unde se mai găseşte picior de român, suflet de român, fie că-şi mai aduce aminte sau nu că acesta este român, dar cel puţin vorbeşte un grai românesc, îşi păstrează limba, familia, credinţa) şi este datoria noastră ca de aici să reacţionăm şi să acţionăm”.

***

Rezoluţia Universităţii de vară Izvorul Mureşului „Pentru o Românie a secolului XXI unită sub semnul tricolorului şi al idealului naţional” cuprinde solicitări referitoare la românii de pretutindeni, printre acestea regăsindu-se una pentru modificarea legii cetăţeniei române astfel încât să prevadă posibilitatea dobândirii, în procedură simplificată, a cetăţeniei române, de către românii de pretutindeni, precum şi una de promovare a identităţii şi demnităţii naţionale în toate mediile culturale, cu precădere în cinematografie şi televiziune.

Referitor la Republica Moldova se solicită ca sprijinul financiar acordat de către România să fie dat direct către comunităţile locale, nu prin intermediul guvernului de la Chişinău, precum şi condiţionarea ajutorului financiar de retrocedarea proprietăţilor Mitropoliei Basarabiei, parte inseparabilă a Bisericii Ortodoxe Române.

În Rezoluţia Universităţii se mai solicită, tot referitor la Republica Moldova, „iniţierea demersurilor pentru crearea unei uniuni monetare a Republicii Moldova cu România şi introducerea Leului comun”, „crearea Ministerului Reunificării pe modelul german” sau „înfiinţarea la Chişinău a unei filiale a Academiei Române”.

Pentru Comunităţile istorice, dintre punctele solicitate în Rezoluţie amintim: * „elaborarea şi aplicarea, în regim de urgenţă, a Strategiei Naţionale pentru românii de pretutindeni pentru perioada 2022-2026, prin care comunităţilor româneşti din vecinătate şi Balcani trebuie să le fie asigurate mijloacele necesare păstrării identităţii naţionale”; * „sprijinirea înfiinţării de şcoli publice sau private cu predare în limba română, în statele în care există comunităţi româneşti autohtone”; * „condiţionarea neechivocă a sprijinului acordat Serbiei în procesul de integrare în Uniunea Europeană, de respectarea efectivă a drepturilor populaţiei autohtone româneşti”; * „introducerea în manualele de istorie a unui capitol privind comunităţile istorice româneşti”.

Referitor la Diaspora s-a solicitat, printre altele: * „asigurarea, în toate comunităţile româneşti din diaspora, a unui ciclu integrat de cursuri de limbă, cultură şi civilizaţie românească”; * „asigurarea unui număr suficient de secţii de votare peste hotare, ţinând cont de numărul real al cetăţenilor români cu drept de vot”; * „aplicarea corectă a normei legale de reprezentare pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi Senatului în circumscripţia electorală pentru cetăţenii români cu domiciliul în afara ţării, raportat la numărul real al acestora”.

Un punct separat în cadrul Rezoluţiei este cel pentru românii din judeţele Covasna, Harghita şi Mureş. Dintre solicitările trecute aici amintim: * „stabilirea prin lege a unor garanţii privind asigurarea cadrului legal de reprezentare a populaţiei româneşti din zonă în structurile decizionale legislative şi administrative locale şi centrale”; * „anularea restituirilor ilegale de proprietăţi imobiliare care au aparţinut statului român, precum şi adoptarea unei legi care să permită îndreptarea abuzurilor privind retrocedarea ilegală a unor proprietăţi agricole, forestiere şi imobiliare din România”; * „stoparea procesului de maghiarizare a românilor romano-catolici din judeţele din Moldova şi sprijinirea păstrării identităţii româneşti a acestora”; * „adoptarea unor măsuri urgente de monitorizare a modului în care se realizează procesul didactic de învăţare a limbii române în clasele cu predare în limba maghiară”; * „contracararea fermă a oricăror acţiuni prin care se urmăreşte maghiarizarea românilor sau a populaţiilor de altă etnie, pe teritoriul statului român”; * „asigurarea respectării statutului, rolului şi funcţiilor limbii române ca limbă oficială în activitatea instituţiilor administraţiei publice locale din judeţele Covasna, Harghita şi Mureş , inclusiv prin amendarea normelor care aduc atingere acestui statut în teritoriu”; * „finanţarea unor măsuri pentru consolidarea suveranităţii statului român pe întreg teritoriul naţional, pentru înlăturarea pericolului instaurării cosuveranităţii altui stat în diverse regiuni ale României, măsuri precum infrastructura transcarpatică – căi ferate şi autostrăzi, consolidarea elitelor profesionale de limbă română şi dezvoltarea economică a zonelor în care există acest risc”.

Comentarii:

comentarii

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.