Bilanţul preşedinţiei României la Consiliul Uniunii Europene – Agricultură şi Pescuit

septembrie 9, 2019 in Agricultură/Ecologie

Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale a dat publicităţii bilanţul pe care România l-a avut la preşedinţia României pe agricultură şi pescuit. Potrivit acestuia, echipa României pentru agricultură şi pescuit a fost alcătuită din 514 persoane. Dintre acestea, 14 au fost la reprezentanţa permanentă a României la Bruxelles, 260 au fost specialişti din cadrul ministerului şi agenţiilor subordonate pe dosare tehnice, iar 240 de persoane au fost implicate în organizarea şi monitorizarea evenimentelor în cele 6 luni. De asemenea, se mai precizează în material, echipa responsabilă pentru exercitarea mandatului pe agricultură de preşedinţie a Consiliului UE a fost formată din preşedinţi şi vicepreşedinţi ai grupurilor de lucru la Bruxelles, din unitatea pentru pregătirea Preşedinţiei României la Consiliu şi din experţi din cadrul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR).

În cele 6 luni au fost organizate 13 evenimente externe (consilii AgriFish, întâlniri cu comisii din Parlamentul European, conferinţe internaţionale) şi 10 evenimente interne la care au participat peste 500 de delegaţi străini (conferinţe tematice şi un consiliu informal AgriFish).

În ceea ce priveşte rezultatele obţinute în cadrul preşedinţiei, se amintesc un număr de 304 reuniuni la nivel de grup de lucru care au avut loc, dintre care cele mai importante au fost: 5 reuniuni ale consiliilor formale, o reuniune a consiliului informal şi 14 reuniuni ale Comitetului Special pentru Agricultură. Totodată, în cele 6 luni, România şi-a propus închiderea a 4 dosare pe domeniile gestionate de MADR, iar preşedinţia s-a finalizat cu 11 dosare închise (4 pe agricultură şi 7 pe pescuit), iar pentru 7 dosare au fost publicate Regulamente şi Directive în Jurnalul Oficial al UE.

„PRES RO – se precizează în cadrul bilanţului – a reuşit în domeniul agriculturii şi pescuitului să închidă 11 dosare, din care 7 în trialog cu Parlamentul European (PE) şi Comisia Europeană, dar şi o abordare generală parţială pentru Fondul european pentru pescuit.

Printre cele mai dificile dosare au fost cele 3 regulamente ale reformei Politicii agricole comune (pentru care s-a adoptat un raport de progrese) şi Regulamentul privind măsurile tehnice pentru pescuit, acesta din urmă finalizat în trialog şi regulamentul privind fondul european de pescuit (EMFF)”.

Cu ocazia votului din cadrul Comisiei AGRI din Parlamentul European privind viitoarea Politică Agricolă Comună a Uniunii Europene, România a reuşit să obţină plafonarea voluntară a subvenţiilor pentru agricultură, o soluţie care apără atât interesele marilor fermieri, cât şi pe cele ale fermierilor mici şi mijlocii (în acest fel se va lăsa la latitudinea statelor membre modul de acţiune în această privinţă), precum şi aprobarea unei convergenţe progresive prin care România este avantajată prin creşterea subvenţiei la unitatea de suprafaţă.

În ceea ce priveşte viitorul, în cadrul Comisiei au fost propuneri pentru o reformă a Politicii Agricole Comune (PAC) post 2020. Astfel se va identifica un set unic de 9 obiective economice, de mediu şi sociale la nivelul UE, iar fiecare stat membru va trebui să elaboreze un plan strategic care să acopere întreaga perioadă de programare, utilizând atât plăţile directe, cât şi dezvoltarea rurală. Plăţile directe vor fi condiţionate de îmbunătăţirea cerinţelor de mediu şi de climă. Noua PAC va viza mai bine fermierii mici şi tineri, facilitând astfel reînnoirea generaţiilor.

Tot cu referire la viitor, mai exact pentru exerciţiul financiar 2021-2027, s-a ajuns la o înţelegere ca fondul european pentru Pescuit şi Afaceri Maritime să fie de 6,14 miliarde de euro. (L.C.)