Biblioteca Municipală „George Sbârcea”, de la înfiinţare până în prezent (I) | Informația Harghitei - jurnal independent
duminică , 25 septembrie 2022
Home » Cultură » Biblioteca Municipală „George Sbârcea”, de la înfiinţare până în prezent (I)
Biblioteca Municipală „George Sbârcea”, de la înfiinţare până în prezent (I)

Biblioteca Municipală „George Sbârcea”, de la înfiinţare până în prezent (I)

Existenţa bibliotecii municipale din Topliţa începe aproape concomitent cu punerea bazelor Despărţământului Topliţa al Astrei. Datorăm astfel cea mai mare apreciere celor care au avut iniţiativa constituirii acestui Despărţământ. Aceştia au fost Ioan Banciu (unul din membrii de bază al Asociaţiunii Astra) şi dr. Ioan Bozdoc, preşedintele Despărţământului Judeţean Mureş.

La data de 29 mai 1927 îl aflăm pe dr. Ioan Bozdoc pregătindu-se să vină la Topliţa spre a înfiinţa un Despărţământ al Astrei, dl. doctor Nicolae Vasu fiindu-i recomandat pentru discuţiile preliminare de întemeiere. Între timp aveau să ajungă în vatra topliţeană „10 biblioteci populare pentru comune, 300 de cărţi şi 15 exemplare ale Statutului Astrei” (Lucian Giura, Dumitru Ţepeluş, Despărţământul Topliţa al Astrei, Sibiu, Editura Tehnomedia, 2014, p. 8). Şedinţa de instituire a avut loc pe data de 5 iunie 1927. Intuind un bun prilej pentru a pune bazele unei organizaţii culturale, dl. Ioan Bozdoc aduce în atenţia intelectualităţii plasei topliţene nevoia de conlucrare, dincolo de orice ambiţii şi interese.

Prima structură astristă îngloba atât un comitet de conducere, cât şi unul executiv. Ulterior se mai adăugă câţiva membri care se înscriu la apelul dlui Ioan Bozdoc. În documente totalul membrilor apare astfel: 14 membrii pe viaţă, 22 membrii fondatori şi 1 membru activ (Nicolae Vasu, Aurel Petre Bonţian, Octavian Neamţu, Ioan Tolan, Liviu Popescu, Vasile Horga, Teodor Sigarteu – în structura de conducere – şi membrii îi avea pe Iacob Pop, Ioan Batenţian, Vasile Trîmbiţaş, Victor Nicolaescu, Viorica Lada, Dumitru Suciu, Alexandru Mîndru, Peter Cadar).

Notarul Petre A. Boţian considera că se aflau în momentul istoric în care, prin acţiunile tuturor, ar fi nevoie să se contribuie la dezvoltarea oraşului şi a zonei, prin întemeierea unor puncte economice şi culturale. Acesta propune cuprinderea în planul de Construcţii edilitare a unei Case naţionale, care să fie dotată cu o sală care să răspundă nevoilor lor de întrunire şi chiar un cinematograf.

Mânaţi de entuziasm şi de conştiinţa că înfăptuiesc un lucru măreţ, proaspăt numiţii membrii ai Astrei şi-au pus în practică ţelurile pentru a construi pentru prima dată o atmosferă de cultură deosebită pe meleagurile topliţene. Asociaţiunea pentru Literatură Română şi Cultura Poporului Român s-a extins uluitor, găsindu-şi aderenţi în mai multe localităţi învecinate cu Topliţa. Sibiul şi-a îndeplinit uimitor de bine rolul de centru cultural reprezentativ, onorându-şi promisiunile şi acordând sprijin necesar de fiecare dată în care a fost nevoie. Nu a durat mult şi a apărut şi ideea de a înfiinţa la Topliţa o „Casă de citire”.

În 5 iunie, Filiala „Astra” Mureş se angaja să sprijine despărţământul topliţean. Îşi dorea să ofere un mare număr de cărţi pentru popor, iar Primăria Topliţa, care avea în planul edilitar construirea unei Case Naţionale, îşi dă tot concursul pentru amenajarea unei „case de citire”. Din raportul general trimis către Sediul Central al Astrei ne rămân mărturie cuvintele astriştilor topliţeni: „Cheltuielile le-am redus la minimum, în aşa fel că nu s-au achitat nici chiar spesele de transport ale conferenţiarilor, pentru ca toate sumele să servească la închirierea şi amenajarea unui local propriu. Pentru ca activitatea noastră să fie coordonată şi destul de eficace necondiţionat, avem lipsă de un local unde membrii noştri să se poată întruni pentru consfătuiri şi unde să găsească loc pentru recreaţie, iar din bibliotecă, hrană sufletească”.

În cadrul şedinţei din august, în noua Sală Cinema „Astra”, preşedintele Nicolae Vasu îşi exprima rugămintea fierbinte ca cetăţenii să frecventeze cât mai des Biblioteca Astrei, „unde ne stau la dispoziţie cărţi folositoare” şi, de asemenea, îi ruga pe concetăţeni să „neglijeze crâşmele, care au consecinţe morale atât de nefaste”. Pe lângă aceasta, dintr-o adresă datată 1 octombrie 1928, aflăm că Despărţământul căuta un spaţiu de două camere pentru a instala biblioteca şi că s-au strâns 2.000 lei lunar pentru chirie, în acest sens.

Între timp, în 1929, sub egida despărţământului astrist, apărea ziarul local „Glasul Călimanilor” ce se tipărea la Reghin. Au publicat aici articole topliţenii fruntaşi: Aurel Petre Bonţian, protopopul Ioan Maloş, Octavian Neamţu, Eugen Nicoară, Nicolae Vasu, Eugen Andrei, T. Hd. Speranţia etc.

Unul din colaboratorii importanţi era Ioan Tolan, care era, de altfel, şi corespondent permanent la Ziarul naţional „Dimineaţa” şi datorită căruia s-au păstrat în cea mai mare parte datele trecutului topliţean din perioada interbelică.

Conducerea Băncii „Cetatea”, care îşi avea sediul în Braşov, şi care a fost imediat interpelată, refuză iniţial pe motiv că spaţiul vizat nu este disponibil, însă revine asupra deciziei în anul 1931. Până atunci, au fost puse bazele bibliotecii prin hărnicia Comitetului de conducere al Despărţământului Topliţa al Astrei, chiar în spaţiul primăriei. În 16 noiembrie 1928, corespondentul Ioan Tolan informa populaţia: „Duminică s-a inaugurat Casa de Citire a despărţământului Astra de aici. Este prima încercare de felul acesta, iar entuziasmul cu care publicul a ţinut să participe la această manifestaţie ne face să credem că va fi de un real folos cultural. Doritorii de cultură şi distracţie plăcută găsesc cărţi, ziare şi reviste. Inovaţia cea mai plăcută este aparatul modern de radio, primul instalat într-un local public, la dispoziţia tuturor”.

În 1928, la Şcoala Primară (Centrală) de Stat este numit un nou învăţător, Nicolae Oprea. Absolvent de Conservator la Cluj, acesta dovedeşte de la început o implicare activă în cadrul Despărţământului, şi a devenit, din 1930, membru de bază în noua structură locală de conducere.

Între timp, în Topliţa, în 1930, se înfiinţa Reuniunea Femeilor Române şi Staţia meteo, iar în 1931 Ocolul Silvic şi Cooperativa de Agricultură şi Comerţ.

În 1931, Nicolae Oprea prezenta un raport despre cărţile din biblioteca topliţeană, despre distribuirile de carte şi despre „apetitul de a citi” al topliţenilor, despre nevoia de a dezvolta colecţia cu cărţi valoroase. Biblioteca se afla în spaţiul închiriat de Banca Cetatea, cu titlu gratuit. Ea deţinea în acea perioadă de început 550 de cărţi. N. Oprea se angaja, la şedinţa din 25 ianuarie, să facă o cerere la Casa Şcoalelor ca să înzestreze biblioteca cu cărţi noi. Prin conferinţe şi serbări naţionale, programe cultural-artistice, spectacole de teatru, prin cotizaţii bine chivernisite, Filiala topliţeană a „ASTRA” începe să aibă câteva venituri. În 1933, acelaşi învăţător, Nicolae Oprea, asigura, la nivel de comună, desfăşurarea activităţilor de lectură.

Reprezentant din partea bibliotecii apărea în 1934 Florian Nistor (învăţător şi director la Şcoala nr. 1). Acesta informa adunarea astriştilor din 1934 că în bibliotecă existau 610 cărţi, din care au fost citite, în cursul anului, de către elevi şi locuitori, 274.

Activitatea culturală cea mai intensă a Despărţământului a fost între 1931 şi 1934. Din 1935-1936 accentul s-a pus pe extinderea numărului de documente al bibliotecii şi pe activitatea unui nou cămin de cultură, iar numărul activităţilor culturale în cadrul „Astrei” s-a redus.

În 1934, la iniţiativa lui N. Oprea, ia fiinţă Căminul Patriarhul Miron, o societate afiliată Fundaţiilor Regale. În acelaşi timp, în ţară, luau fiinţă multe cămine de acest tip, sub egida şi finanţarea Familiei Regale. Să ne amintim faptul că, din 1925, Miron Cristea fusese numit Patriarh, odată cu instituirea Patriarhiei Române, iar, din 1930, România era condusă de regele Carol al II-lea, un monarh care a iubit cultura şi a susţinut-o pe deplin.

La conducerea Căminului topliţean a fost numit iniţiatorul lui, Nicolae Oprea. Căminul Cultural „Patriarhul Miron” se constituia într-o bună parte din absorbţia Despărţământul Astra din Topliţa. Comitetul proaspăt înfiinţatei societăţi era format din membrii fostului comitet al despărţământului (Nicolae Bucur, Carmen Bucur, „Topliţa română în perioada interbelică” (1927-1940), 2004): N. Oprea, preşedinte, Gh. Huţu, secretar, Neamţu Octavian, cenzor, Ioan Suceavă, Aurel Gliga, Vasu Nicolae, N. Gheorghiu.

Nicolae Oprea, învăţător şi corespondent la ziarul „Universul”, s-a ocupat, până în 1934, şi de biblioteca comunei şi de activităţi culturale. Ideea de a constitui un cămin cultural a venit de la faptul că învăţătorul coordona de o bucată de vreme un grup coral şi teatral extrem de activ în Topliţa. (Va urma)

Dr. Viorica-Macrina LAZĂR

Comunicarea „Biblioteca Municipală George Sbârcea, de la înfiinţare până în prezent” a fost prezentată în cadrul manifestării Zilele „Miron Cristea” – organizată recent de Centrul Cultural Topliţa în parteneriat cu Fundaţia „Miron Cristea” din localitate şi cu sprijinul Primăriei municipiului – fiind cuprinsă, ca şi celelalte susţinute în cadrul evenimentului de la Topliţa, în volumul Sangidava.

Comentarii:

comentarii

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.