Asistăm la revigorarea turismului în zona Topliţei? | Informația Harghitei - jurnal independent
luni , 9 decembrie 2024
Home » Societate » Asistăm la revigorarea turismului în zona Topliţei?
Asistăm la revigorarea turismului în zona Topliţei?

Asistăm la revigorarea turismului în zona Topliţei?

De mulţi ani de zile, revigorarea turismului, dezvoltarea turistică, eveniment ce poate atrage mai mulţi turişti au devenit termeni tot mai des utilizaţi de către reprezentanţii judeţului şi ai unor comunităţi locale, dar fără să se concretizeze prea mult şi în viaţa reală.

Unul dintre exemple este cel al Festivalului de Muzică Veche din Miercurea-Ciuc care, an de an, promite creşterea numărului de turişti, dar la nici o ediţie nu au venit mai mulţi de o sută, poate două sute de turişti; putem da de la noi 300, dar tot nu schimbă situaţia.

Iar un alt exemplu sunt proiectele şi multitudinea de idei ale Consiliului Judeţean Harghita de revigorare a turismului, dar care, multe dintre ele, au aceeaşi soartă ca fotbaliştii noştri: se sting ca tinere speranţe.

Cu toate acestea, sunt zone, localităţi din țară unde turismul ar trebui să devină o condiţie primordială în dezvoltare. În condiţiile în care industria (indiferent că vorbim de tricotaje, oţelărie, constructoare de maşini, extractivă etc.) nu există ori tinde spre zero, unde nu poţi să atragi industrie, atunci singura şansă este cea a serviciilor. Şi de multe ori aceste servicii se traduc prin turism. Iar turism se doreşte să se facă şi la Toplița, planurile municipalităţii începând să prindă contur.

 

Proiectul de turism al Topliţei prezentat de primarul urbei

– Am constatat – spunea în cadrul unui interviu Stelu Platon, primarul municipiului Topliţa – în primii ani de când am venit la conducerea Primăriei că se vorbeşte foarte mult de turism, dar nu se face nimic. Ba mai mult, ştiam că la nivel de Consiliu Judeţean există intenţii pozitive. Aduceţi-vă aminte că s-au făcut tot felul de mici bazine prin tot felul de comune – Băile tradiţionale. Evident că Topliţa, care are ape mezotermale cunoscute de sute de ani şi folosite în scop turistic de peste 130 de ani – primul bazin acoperit a existat în Băile Bánffy pe la 1884 – a fost ocolit. Am depus şi noi cereri de finanţare, chiar am făcut un proiect pentru o mică baie, pentru că nu erau proiecte foarte mari. Evident, n-am beneficiat de nici un fel de sprijin.

În Topliţa s-a făcut turism în Băile Bánffy şi Băile Urmánczy, în anii ’70 existând un adevărat bum. Aici, în Topliţa, veneau zeci şi sute de echipe de diverse sporturi care făceau cantonamente. Când eram student, la sfârşitul anilor ’70, o vacanţă am fost vânzător de bilete în staţiunea Bánffy şi am o percepţie clară a turismului făcut atunci.

Anii ’80 au fost catastrofali pentru turismul local, iar anii ’90 au fost şi mai catastrofali: nu s-a mai întâmplat nimic, bazinul şi toată zona a ajuns, prin diverse căi, la diverse entităţi care n-au mai făcut nimic.

Şi atunci, de comun acord cu Consiliul local, am spus că trebuie să facem o strategie, trebuie să facem ceva cu turismul. Am început acest proiect şi care continuă. Inclusiv acest centru de informare turistică, care este realizat prin fonduri europene şi care se va realiza anul acesta, face parte din strategie, pentru că zona Topliţa nu se referă numai la băi, nu se referă numai la schi, numai la echitaţie.

Să nu uităm că există 3 mănăstiri în această zonă. Cea mai veche este de la 1658 – Mănăstirea Doamnei. Sigur, e o bisericuţă din lemn, dar au trecut imediat 400 de ani de când aceasta, construită de soţia unui domnitor moldovean, există aici. Există Mănăstirea Sf. Ilie, cu tradiţii extraordinare.

Pe urmă, să nu uităm că suntem înconjuraţi de 3 munţi cunoscuţi în România: Călimani, Giurgeu şi Gurghiu. Sunt locuri foarte interesante: avem Lacul Iezer, trasee turistice pentru ciclişti, pentru cei care iubesc muntele. Se face schi de tură de 3 ani de zile în Munţii Călimani.

Avem un grup al Consiliului Judeţean, un centru salvamont foarte activ şi foarte bine dotat, pentru că nu poţi să faci schi sau drumeţii dacă nu ai salvamont. Iată că, în urmă cu câţiva ani, pe un proiect al Consiliului Judeţean, s-a construit o clădire, cu toate dotările necesare.

Toate acestea fac parte dintr-un context care, eu sper şi topliţenii speră, să meargă mai departe.

Mai mult decât atât, această gândire turistică o integrăm şi cu agroturismul. Pentru că în Topliţa există zone rurale tradiţionale în care se cresc animale – de la oi, capre, până la bovine. Am făcut, şi facem, eforturi extraordinare ca pe toate aceste văi să avem apă şi canalizare. Credeţi-mă, în ultimii 5-6 ani am făcut peste 50 de km de reţele de apă plus canal, alături de o staţie de epurare foarte modernă.

Proprietarii de animale au posibilitatea să-şi construiască mici pensiuni, cu 4-5 camere, să ofere turiştilor şi agroturism. Pentru că lumea s-a săturat de mâncărurile chimizate din marile staţiuni şi marile hoteluri; lumea s-a săturat de manele şi de muzică metal şi house. Există oameni care doresc să-şi petreacă o săptămână de vacanţă într-un cadru natural, ecologic, curat, să mănânce produse tradiţionale. Dar, desigur, şi fermierii trebuie să înţeleagă că trebuie să ofere condiţii de un anumit standard.

Consemnare de LIVIU CÂMPEAN

 

 

 

Comentarii:

comentarii

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.