Informația Harghitei – jurnal independent singurul jurnal independent editat în limba română din județul Harghita
Aproximativ 400 de specialişti, cadre didactice universitare, administratori şi proprietari de păduri, elevi de la licee de profil au participat, vineri, în Palatul Administrativ din Miercurea-Ciuc, la cea de-a treia ediţie a Conferinţei Administratorilor şi Proprietarilor de Păduri. Evenimentul a fost organizat de Agenţia de Dezvoltare Judeţeană Harghita (ADEHAR), instituţie subordonată Consiliului Judeţean Harghita, în colaborare cu Asociaţia Proprietarilor şi Administratorilor de Păduri din Estul Transilvaniei (APAPET), Asociaţia Forestierilor din România (ASFOR), Asociaţia Administratorilor de Păduri (AAP) şi Asociaţia Fermierilor Secui. Scopul conferinţei a fost de a analiza problemele actuale din domeniul silviculturii, de a consolida colaborarea profesională şi de a prezenta cele mai recente reglementări şi provocări. Tema ediţiei din acest an a fost „Gestionarea durabilă a pădurilor, schimbările climatice şi noua legislaţie în vigoare”.
În deschiderea conferinţei, directorul ADEHAR, Cilip Árpád, a spus că în 2022 s-a născut ideea de a se organiza un eveniment dedicat silvicultorilor de amploare, iar în acest an a ajuns de nivel naţional. „A fost de succes acest contact regulat şi strâns cu dumneavoastră. Împreună cu echipa mea dinamică şi tânără ne-am folosit de toate oportunităţile şi încercăm să vă oferim informaţii valide şi să vă asigurăm specialişti foarte buni pentru activitatea dumneavoastră, astfel încât în judeţul nostru şi ţara noastră să ne folosim cât mai mult de aceste valori şi de acest patrimoniu potenţial”, a spus Cilip Árpád.
Preşedintele Consiliului Judeţean Harghita, Bíró Barna-Botond, a apreciat importanţa conferinţei, având în vedere că pentru harghiteni pădurea este „o adevărată avere comunitară. „Evenimentul de astăzi a devenit deja o tradiţie pentru Consiliul Judeţean Harghita şi partenerii săi, fiind la cea de-a treia ediţie, iar acest lucru vi se datorează dumneavoastră – reprezentanţilor mediului academic, specialiştilor în silvicultură, proprietarilor şi administratorilor de păduri. În judeţul Harghita sunt peste 260.000 de hectare de pădure, ceea ce ne plasează printre judeţele fruntaşe la nivel naţional ca suprafaţă împădurită. Pentru noi, pădurea nu este doar o resursă naturală, ci o adevărată avere comunitară, care trebuie protejată şi gestionată responsabil, astfel încât să asigure un viitor durabil generaţiilor următoare. De aceea, avem datoria de a acţiona pragmatic şi eficient în administrarea acestei resurse preţioase. Iar acest lucru este posibil doar prin colaborarea cu specialiştii în domeniu, ale căror cunoştinţe şi experienţă sunt esenţiale. Consider că astfel de dezbateri sunt nu doar utile, ci absolut necesare, deoarece ele aduc în prim-plan provocările din sectorul silvic şi contribuie la identificarea soluţiilor. În ceea ce priveşte Consiliul Judeţean Harghita, doresc să vă asigur că vom rămâne parteneri în astfel de iniţiative”, a spus Bíró Barna-Botond.
Primarul municipiului Miercurea-Ciuc, Korodi Attila, a subliniat, la rândul său, faptul că silvicultura este un domeniu în care permanent au loc schimbări legislative, unele mai bune, altele mai puţin bune, iar astfel de întâlniri sunt foarte importante. „Miercurea-Ciuc, alături de alte câteva localităţi importante din ţară, sunt centre unde, atât din punctul de vedere al specialiştilor în silvicultură, cât şi din punctul de vedere al industriei lemnului, se coagulează destulă cunoştinţă ca acestea, puse laolaltă, să poată să influenţeze, în sensul bun al cuvântului, deciziile naţionale. Pentru că silvicultura, industria lemnului, exploatările silvice, gospodăria pădurilor sunt domenii care suferă, în sensul bun sau negativ al cuvântului, permanent schimbări în domeniul reglementării, atât din punct de vedere al introducerii mecanismului prin care lemnul să poate să fie exploatat corect, cât şi din punct de vedere al unor reglementări care pleacă de la o necesitate europeană de biodiversitate, dar câteodată şi de la un exces pe această temă din partea Uniunii Europene”, a spus Korodi Attila.
Preşedintele executiv al Asociaţiei Proprietarilor şi Administratorilor de Păduri din Estul Transilvaniei, Melles Előd, a spus că temele acestei conferinţe au fost selectate pe baza feedback-ului primit de la administratori şi proprietari de păduri. „Ca o moştenire a anului trecut, ne-am ales cu un nou Cod silvic care, din păcate, reflectă climatul politic preelectoral şi o abordare populistă. Ca urmare, s-a creat o reglementare care nu este progresistă şi nu poate ghida în mod corespunzător silvicultura. În schimb, menţine un sistem învechit care doreşte să controleze totul centralizat, împiedicând astfel modernizarea, inovarea şi competitivitatea acestui domeniu. Tocmai de aceea este important să identificăm factorii care ne împiedică şi să folosim toate instrumentele disponibile pentru a ne pregăti atât la nivel de administratori de păduri, cât şi la nivel de proprietari pentru schimbarea legii. Temele conferinţei de astăzi au fost selectate pe baza feedback-ului primit de la proprietari şi administratori de păduri, încât să abordăm cele mai importante aspecte”, a spus Melles Előd.
Şi preşedintele ASFOR, Ciprian-Dumitru Muscă, a vorbit despre importanţa acestei conferinţe, apreciind faptul că acest eveniment a evoluat „foarte frumos şi foarte bine”.
Consilier în Ministerul Mediului despre noul Cod silvic: Cu certitudine este un pas pe care eu consider că l-am făcut înainte
Gabriel-Simion Oltean, consilier în Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor, prezent la conferinţă, a arătat că aceste discuţii sunt nu necesare, ci obligatorii pentru a se ajunge la decizii benefice pentru silvicultură.
De asemenea, acesta a spus că au trecut 15 ani de la adoptarea vechiului Cod silvic, iar în această perioadă „societatea noastră s-a schimbat, aşteptările faţă de pădure s-au schimbat şi acest lucru trebuie să fie reflectat şi în legislaţie şi în modul în care noi silvicii, proprietarii de păduri, cei din industria de exploatare şi prelucrare a lemnului operează şi în modul în care funcţionează toate aceste domenii interconectate”. „Iar acest lucru nu se poate face decât prin a sta faţă în faţă unii cu alţii, a discuta problemele care ne preocupă şi provocările cu care ne confruntăm şi încet să găsim soluţii care să poată fi aplicate şi soluţii care să poată fi acceptate. Pentru că acum, cu siguranţă, cu toţii aşteptaţi să ajungem la a treia parte a discuţiilor, când vom discuta despre Codul silvic, care poate pe de-o parte provoacă nemulţumiri, pentru unii prin ceea ce aduce nou, pentru alţii poate nu aduce suficient de multă noutate. Cu certitudine este un pas pe care eu consider că l-am făcut înainte. În acelaşi timp, trebuie să plecăm de la premisa că nicio soluţie nu este perfectă, nu va răspunde la toate problemele şi nu avem decât sarcina continuă de a veni cu modificări, adaptări şi îmbunătăţiri pe măsură ce le identificăm şi reuşim să le cristalizăm într-o formă care cu adevărat să ne ajute. În acelaşi timp, pe lângă faptul că societatea noastră a evoluat şi aşteptările de la pădure s-au diversificat, mai avem şi ceea ce cred că am văzut cu toţii, faptul că schimbările climatice cu adevărat încep să-şi spună cuvântul şi creează o presiune tot mai mare pe păduri. Iar noi trebuie să venim şi să răspundem, să găsim flexibilitatea necesară pentru a ne echipa noi ca practicieni şi de a veni cu instrumentele legale acum, dat fiind faptul că reprezint Ministerul Mediului, să creăm normele tehnice şi instrumentele legale prin care să putem face toate aceste lucruri”, a subliniat Gabriel-Simion Oltean.
***
Conferinţa Administratorilor şi Proprietarilor de Păduri a fost structurată în trei paneluri. În cadrul primului panel – „Silvicultura sustenabilă şi creditele de carbon: armonie sau contradicţie?” – s-a dezbătut relaţia dintre silvicultura durabilă şi creditele de carbon, precum şi aplicabilitatea acestora în combaterea schimbărilor climatice.
Al doilea panel – „Protecţia şi gestionarea pădurilor în siturile Natura 2000: Ce primeşte proprietarul?” – a analizat posibilităţile de protecţie şi administrare a pădurilor incluse în reţeaua Natura 2000, cu un accent deosebit pe drepturile şi oportunităţile de finanţare ale proprietarilor de păduri.
În al treilea panel – „Noul Cod Silvic: reglementare sau labirint?” – discuţiile s-au axat pe modificările aduse de noul Cod silvic şi impactul acestora, evidenţiind atât avantajele, cât şi provocările aplicării acestuia în practică. (Consemnare de Şt. Pătrîntaş)
