Aproape un sfert dintre elevii de clasa a VIII-a din judeţ nu au început deloc pregătirile pentru Evaluarea Naţională | Informația Harghitei - jurnal independent
miercuri , 22 septembrie 2021
Home » Învățământ » Aproape un sfert dintre elevii de clasa a VIII-a din judeţ nu au început deloc pregătirile pentru Evaluarea Naţională
Aproape un sfert dintre elevii de clasa a VIII-a din judeţ nu au început deloc pregătirile pentru Evaluarea Naţională

Aproape un sfert dintre elevii de clasa a VIII-a din judeţ nu au început deloc pregătirile pentru Evaluarea Naţională

  • 68% se pregătesc „puţin câte puţin”

Elevii de clasa a VIII-a se gândesc la Evaluarea Naţională care se va desfăşura în anul 2021, iar o parte dintre ei încep să se pregătească pentru examen, învăţând singuri, sprijiniţi de profesori şi/sau luând meditaţii. De asemenea, există numeroşi elevi care încă nu ştiau ce formă de învăţământ vor urma după clasa a VIII-a.

Datele reies dintr-un studiu efectuat de Inspectoratul Şcolar Judeţean (IŞJ) Harghita, pe parcursul lunii octombrie, în rândul elevilor de clasa a VIII-a cu privire la gradul de pregătire al elevilor pentru examenul de Evaluare Naţională din luna iunie 2021, precum şi privitor la cunoaşterea situaţiei actuale a orientării şcolare şi profesionale a acestor elevi. Chestionarele au fost completate anonim şi pe cale online. Câte doi elevi de la fiecare unitate de învăţământ din judeţ au răspuns la cele 14 întrebări ale chestionarului, formulate în limbile română şi maghiară. Inspectorii şcolari au prelucrat 31 de răspunsuri în limba română şi 236 în limba maghiară. Chestionarele au fost completate de 130 de fete şi de 137 de băieţi, 85 de respondenţi frecventează o şcoală în mediul urban şi 182 de elevi în mediul rural.

Conform acestui studiu, cea mai agreată disciplină de către elevii clasei a VIII-a este educaţia fizică, urmată de limba şi literatura maghiară, de matematică şi de limba şi literatura română, ultimele trei fiind discipline de examen la Evaluarea Naţională şi predate într-un număr mare de ore (câte 4 ore/săptămână).

Dintre elevii chestionaţi, 121 se gândesc frecvent la Evaluarea Naţională, 133 uneori, iar 13 nu se gândesc. Fetele se gândesc mai frecvent – de două ori mai mult! – la examen decât băieţii şi îşi fac mai multe griji în legătură cu Evaluarea Naţională.

Potrivit sursei citate, 91% dintre respondenţi doresc să se prezinte la examenul de Evaluare Naţională. În mediul urban, aproape toţi elevii (98%) îşi propun să participe la acest examen. În mediul rural, 9% nu s-au hotărât încă în privinţa participării la acest examen.

În legătură cu pregătirile pentru Evaluarea Naţională, în luna octombrie, elevii încă nu stau prea bine. Un procent de 23% dintre elevii chestionaţi au afirmat că nu au început deloc pregătirile pentru examen. Peste două treimi dintre elevi (68%) afirmă că se pregătesc „puţin câte puţin”. Şi doar 9% susţin că se pregătesc intens. Concret, 60 de elevi încă nu au început să se pregătească pentru Evaluarea Naţională din 2021, 182 – puţin câte puţin, 25 – intens.

În ceea ce îi priveşte pe profesorii care predau discipline de examen, jumătate dintre ei ţin săptămânal ore suplimentare (de pregătire pentru examen), alţi 27% dintre dascăli ţin ocazional pregătiri. În schimb, 23% dintre profesori nu le ţin elevilor deloc ore suplimentare.

Din răspunsurile elevilor rezultă că profesorii din mediul rural sunt mai conştiincioşi în ceea ce priveşte ţinerea orelor de pregătire pentru examen decât cei de la şcolile din oraşe.

Un aspect pozitiv reliefat de studiu este că aproape jumătate dintre elevi (47,19%) învaţă totdeauna singuri pentru examen, adică nu au nevoie de nici un ajutor. Totuşi, aproape o treime (31,84%) dintre respondenţi afirmă că învaţă (şi) cu ajutorul unui profesor meditator.

Conform sursei citate, o mare parte a elevilor din mediul urban (40%) ia meditaţii, însă şi în mediul rural procentul este destul de ridicat (28%). Surprinzător este faptul că băieţii (34%) iau într-o proporţie mai ridicată (cu 5%) meditaţii pentru examen decât fetele (29%). Majoritatea elevilor de clasa a VIII-a, dintre cei care iau meditaţii, solicită ajutor la limba şi literatura română şi la matematică.

O altă constatare a studiului este că o treime (34%) dintre elevii absolvenţi ai unei şcoli gimnaziale din mediul rural doreşte să se îndrepte spre învăţământul profesional şi tehnic (ÎPT), în timp ce numai 16% din mediul urban doresc să-şi continue studiile în ÎPT. În total, aproape trei sferturi (192 de elevi) dintre respondenţi au indicat liceul ca formă de învăţământ preferată după absolvirea clasei a VIII-a.

Potrivit răspunsurilor date de elevi, numai 15% dintre ei susţin că metoda de admitere în sistem computerizat nu este una bună, în timp ce mai bine de o treime (35%) dintre elevii clasei a VIII-a afirmă că este o metodă bună.

„Cum era de aşteptat, în timpul lor liber, elevii au mai multe preocupări. Constatăm, cu satisfacţie, că un număr foarte mare de elevi îşi ajută părinţii (peste două treimi dintre ei), ceea ce este contrar unor percepţii, conform cărora copiii, în ziua de azi, nu îşi mai ajută părinţii la treburile casei. Se mai observă că elevii din mediul rural îşi ajută mai frecvent părinţii decât elevii din mediul urban. Pe de altă parte, elevii din mediul urban ies mai frecvent cu prietenii (având şi mai multe oportunităţi), decât o fac elevii din mediul rural. Constatăm că fetele sunt mai harnice decât băieţii când vine vorba despre ajutarea părinţilor, dar tot ele ies mai frecvent cu prietenii/prietenele. În schimb, băieţii fac mai frecvent sport şi se joacă mai frecvent pe calculator. Fetele citesc mai frecvent decât băieţii, diferenţa în procente fiind chiar una mare, de 26,51%, adică de 33,08%, în cazul fetelor, şi de 6,57%, în cazul băieţilor. Din răspunsurile primite mai reiese că aproape două treimi (64,68%) dintre elevii de clasa a VIII-a au nevoie de socializare, de întâlniri şi de discuţii cu prietenii. Faptul că ascultă muzică şi fac mişcare nu este ceva neobişnuit, însă elementul surprinzător este acela că numai 3,35% dintre elevi admit că se joacă pe calculator (pe telefon), în timp ce în societate se vehiculează frecvent ideea că adolescenţii stau toată ziua pe calculator (pe telefon)”, se mai arată în studiul întocmit de IŞJ Harghita şi semnat de inspectorii şcolari Bartolf Hedwig şi Hodgyai László. (Şt.P.)

Comentarii:

comentarii

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.