Agricultura, la vremea în care Gândacul de Colorado e pe… val

Dacă ar fi să aruncăm o privire asupra momentului în care a debutat campania agricolă a anului în curs, am putea spune că la sfârşitul lunii mai erau condiţii favorabile pentru semănarea şi plantarea culturilor de primă urgenţă, chiar dacă la finele lui martie, începutul lui aprilie, ploile au zădărnicit într-un fel desfăşurarea lucrărilor pregătitoare. Cu toate acestea, arăta ing. Török Eugen, directorul executiv al Direcţiei pentru Agricultură (DA) Harghita, perioada respectivă s-a dovedit a fi favorabilă culturilor semănate în toamnă.

Situată sub media multianuală, cantitatea de apă înregistrată în prima jumătate a anului a sărit pragul în iunie cu 12 litri, în evidenţele Staţiei meteorologice din Miercurea-Ciuc fiind reţinută cifra de 107,6 l/metru pătrat, ajunşi în sol pentru a ajuta mai mult culturile de toamnă.

Cam asta a fost ceea ce a hotărât natura dincolo de noi, dar, slavă Domnului, necazurile mari ne-au ocolit. Şi asta pentru că, preciza interlocutorul meu, „nesemnalându-se îngheţuri târzii de primăvară, nu s-au înregistrat nici pagube!”. S-a înregistrat însă o schimbare vizibilă în atitudinea producătorilor agricoli care, din cauza problemelor de valorificare, au mai restrâns suprafeţele destinate cartofului, cultura de bază a judeţului Harghita, cu încă 10 la sută. Astfel, dacă în 2007 specialiştii făceau calculele pentru 14.500 ha, în 2015, la încheierea recoltatului, le vor face pentru 9.050, scăderea cu 38 de procente regăsindu-se pe distanţa în timp, măsurată între cei doi ani. „Această diminuare se observă mai ales în rândul producătorilor mici, care reduc suprafeţele întrucât au început să cultive cartofi numai pentru consumul familial”.

Spre deosebire de ei, am înţeles că în rândul producătorilor mari fenomenul nu este sesizat deoarece au alte posibilităţi de depozitare, sortare, ambalare şi valorificare a producţiei.

Reducerea suprafeţelor de cartofi în perimetrul la care făceam referire este însă compensată prin culturile furajere, un semnal bun direcţionat către sectorul creşterii animalelor, în care lucerna, trifoiul şi porumbul pentru siloz îşi găsesc tot mai mult loc.

Bun mai e şi faptul că a scăzut suprafaţa ogoarelor şi cea a terenurilor neînsămânţate, dar deloc bun e că, faţă de 2014, a fost diminuată drastic suprafaţa cultivată cu sfeclă de zahăr, de la 368 ha, la 14 ha, încheiat fiind doar un singur contract. De ce s-a ajuns aici?! „Lipsesc fabricile din apropiere şi costurile cu transportul la distanţe mari sunt prea ridicate”.

Din discuţia pe care am avut-o cu şeful DA Harghita, am mai reţinut că îngrăşăminte chimice s-au folosit în cantităţi mici şi numai pentru culturile de cereale, respectiv cartofi; că proporţional cu creşterea efectivelor de animale au crescut suprafeţele fertilizate cu îngrăşăminte organice şi că, una peste alta, starea de vegetaţie a culturilor de toamnă este în general satisfăcătoare.

Cât priveşte cartoful, culturile amplasate pe cele 9.050 ha au pornit şi s-au dezvoltat bine până la sfârşitul lunii iunie, moment după care a plouat foarte puţin, lăsând plantele fără apă exact când aveau cel mai mare consum.

La începutul aceleaşi luni, îmi mai spunea d-l Török, a fost dată şi prima avertizare pentru mana cartofului, majoritatea producătorilor reacţionând firesc prin a administra între două şi patru tratamente împotriva ei.

Acum, când vorbim din nou despre secetă şi temperaturi extreme, mana stă în banca ei, în timp ce Gândacul de Colorado, pe val fiind, se simte mai bine ca niciodată…

ŞTEFANA DRĂGHICI

Comentarii:

comentarii