Informația Harghitei – jurnal independent singurul jurnal independent editat în limba română din județul Harghita
Având de susţinut, în cadrul Universităţii Izvoru Mureşului, prelegerea Probleme, proiecte şi priorităţi ale învăţământului în limba română în judeţele Covasna, Harghita şi Mureş, inspectorul şcolar Elena Mîndru a ţinut să releve mai întâi câteva aspecte privind provocările multiple cu care se confruntă actorii principali ai sistemului de învăţământ în condiţiile pandemiei, considerând că „mai mult decât oricând profesorii simt profund că şcoala, în forma pe care o ştiam cu toţii, trece printr-o grea încercare. Au trecut opt luni şi încă şcoala are noi forme, noi limite – faţă-n faţă, sincron, online – pe acele scenarii de acum cunoscute tuturor. Acum profesorilor li se cere să pătrundă dincolo de prezenţa fizică a elevilor, să se îngrijească mai mult decât oricând de starea de bine a lor, a tuturor celor care produc învăţarea. Nu este deloc simplu! Tot lor li se cere să-i ajute pe elevi să se adapteze la această nouă realitate, mult diferită, o realitate pe care nu o pot controla. Mulţi dintre colegi au înţeles că ceea ce pot controla este doar modul în care se conectează la nevoile academice ale elevilor şi felul cum asigură comunicarea cu elevii şi cu părinţii. Să nu uităm însă că în sistemul de educaţie se lucrează cu copii începând de la vârsta de 3 ani, iar în clase sunt elevi tipici, elevi cu particularităţi de dezvoltare, elevi cu nevoi speciale”.
- Nu mi-am imaginat că accesul copilului la învăţare va deveni o prioritate pentru noi”
Doamna inspector consideră că elevii agreează acest mod de lucru (şcoala online) şi le este apetisant şi util de a lucra cu ajutorul tehnologiei. „Când vorbim despre predare, despre actul educaţional, noi cei din sistem, îl evaluăm din perspectiva unei didactici, a unor principii pedagogice. Profesorii, şi acum, ca şi atunci când predarea se făcea exclusiv faţă în faţă, trebuie să fie foarte atenţi la formarea de competenţe, pe care programa şcolară o cere, că informaţiile sunt importante şi elevii vor avea nevoie de ele, în viitor, şi mai important decât toate, poate, este faptul de a avea în vedere emoţia, atât de necesară şi de prezentă în relaţia profesor-elev şi în tot ce înseamnă procesul de învăţare. Aceasta trebuie menţinută trează dincolo de prezenţa fizică. Starea de bine este absolut necesară procesului de predare. E datorată lipsei de prezenţă, imposibilităţii de atingere fizică mai ales a copiilor mici cu dascălii, unde trebuie să existe o relaţie caldă, apropiată. Nevoile de bază ale copilului au rămas aceleaşi: nevoia de a fi văzut, de a fi înţeles, nevoia de a şti, de a fi capabil, de a i se confirma că este capabil, iar acest ultim aspect este perturbat de acest mod de predare. Toate aceste nevoi sunt potenţial generatoare de motivaţie. Dar cel mai important rămâne până la urmă accesul copilului la învăţare. Nu mi-am imaginat că acesta va deveni o prioritate pentru noi. Pentru asta a fost necesar ca din luna martie să se facă o analiză şi o bază de date foarte clară privind modul cum elevii pot participa sau nu la învăţarea în sistem online. Primul şi primul pas a fost acela ca profesorii, în mod individual sau organizat, să participe la cursuri de formare ca să-şi dezvolte competenţele digitale. Cei mai mulţi dintre colegii noştri pot să desfăşoare, fără mare dificultate, activităţi online cu elevii. Şi după aceste 8 luni, profesorii îşi doresc o perspectivă documentată ştiinţific cum pot să sprijine motivaţional şi psihologic copiii în acest mod de predare. S-a putut constata că ce a adus pozitiv pandemia este consolidarea relaţiei şcoală-autoritate locală, dar şi şcoală-părinţi. A fost o adevărată provocare, dar semnalele încep să fie bune. Cheia colaborării eficiente rămâne în continuare comunicarea”.
- Sunt în momentul de faţă trei surse de finanţare pentru accesul la tehnologie
Referitor la asigurarea accesului la tehnologie, există în momentul de faţă trei surse de finanţare pentru a asigura tablete, laptop-uri şi alte instrumente – a afirmat dna Elena Mîndru. „Primul este un program al Ministerului Educaţiei şi Cercetării care se numeşte Şcoala de Acasă, prin care săptămâna trecută judeţul a primit 3.400 de tablete, care vor fi distribuite copiilor din medii defavorizate. O a doua sursă de finanţare este Ordonanţa de Urgenţă 756 din 2020, prin care ministerul a repartizat judeţului nostru 1.500 de tablete şi materiale de protecţie sanitară în valoare de 2 milioane de lei. Achiziţia este în curs şi sperăm că materialele vor ajunge cât mai repede la şcoli şi la copii. Prin OUG 144, pentru întreaga ţară este acordată suma de 100 de milioane de euro, o sumă foarte mare, şi în final accesul copiilor la educaţie avem speranţa că va fi asigurat fără probleme. În baza unor proiecte şcolile pot accesa echipamente IT (laptopuri, table inteligente, altă aparatură de calitate), apoi măşti, materiale sanitare, containere. Şcolile pot depune proiecte singure, cu primăriile sau cu Inspectoratul Şcolar. În Harghita, 82 de şcoli au ales să depună proiecte cu Inspectoratul pentru IT şi 42 pentru materiale de sănătate. Limita de timp în care s-ar întâmpla toate acestea nu pot deocamdată să o exprim”, a afirmat dna inspectoare.
La acestea s-ar adăuga proiectele pentru licee, începute cu 2 ani în urmă, pentru aparatură, unde nu se ştiu deocamdată rezultatele. Mai sunt apoi proiectele cu finanţare europeană, pe care dna inspector le-a amintit, respectiv patru proiecte depuse de IŞJ Harghita sau în parteneriat cu alte inspectorate: Şansa la educaţie, viitor asigurat (scopul: reducerea absenteismului şi minimizarea decalajului generat de situaţiile de risc educaţional); POT – practica, oportunitate pentru tinerii în căutarea unui loc de muncă (pentru absolvenţii şcolilor profesionale, la care participă 6 licee din Harghita), apoi REAL – şcoala deschisă pentru toate vârstele (reintegrarea şcolară) şi Vino la Şcoală (pentru grupurile defavorizate). Din 2015 se derulează şi proiectul Confucius pentru învăţarea limbii chineze (la care participă în acest an opt unităţi şcolare).
- În căsătoriile mixte, familia este cea care decide spre ce şcoală se îndreaptă copilul
În judeţul Harghita, la şcolile cu predare în limba română „nu avem un deficit foarte mare de personal – a spus dna inspectoare – şi datorită scăderii numărului de copii pensionările se acoperă oarecum; există în judeţ nevoie de profesori de limbă română, dar şi aici situaţia stă mai bine decât acum 5-6 ani, şi datorită faptului că există în judeţ o universitate privată care pregăteşte profesori de limbă română şi engleză şi cei mai mulţi dintre colegi vin de acolo în sistem”. La problema pusă de Larisa Axinia, cum că în Covasna se înfiinţează foarte greu clase în limba română şi copiii sunt împinşi spre învăţământul cu predare în limba maghiară, de către inspectoratul şcolar îndeosebi, că, de pildă, la Colegiul „Mihai Viteazul” este o adevărată epopee să menţii trei clase cu predare în limba română, reproşul fiind că rămân celelalte şcoli fără elevi, iar ideea de bază este ca elevii din familiile mixte să meargă la şcolile maghiare, dna Elena Mîndru a răspuns: „Situaţia nu o regăsesc ca făcând parte din practica judeţului Harghita şi este important de menţionat aici că în fiecare an în decembrie se face planul de şcolarizare, iar la baza lui stă recensământul elevilor din respectiva circumscripţie şcolară. Sigur, există şcoli mai agreate de părinţi, dar existenţa circumscripţiilor şcolare echilibrează această tendinţe, doar locurile libere sunt oferite elevilor din alte circumscripţii. E adevărat că în familiile mixte, familia decide unde îşi orientează copilul, dar la Ciuc, în ultimii ani, unii părinţi de etnie maghiară îşi dau copiii la grădiniţă cel puţin în limba română, iar la şcoală lucrurile stau diferit: găsim elevi cu nume româneşti la şcolile cu predare în limba maghiară, dar şi invers. Tendinţa celor din familii mixte este spre şcolile cu predare în limba maghiară. Este exclusiv decizia familiei şi cred că nu trebuie s-o analizez eu”.
Moderatorul sesiunii, prof. dr. Costel Lazăr, a intervenit spunând că „poate Topliţa nu este exemplul tipic, dar la Liceul Tăslăuanu sunt mai mulţi elevi maghiari decât la Liceul Kemény János. Până la urmă, şi în învăţământ economia de piaţă începe să funcţioneze. Adică părinţii preferă să-şi ducă copilul acolo unde şcoala dă rezultate, şi evident că nici părinţii îndoctrinaţi din punct de vedere al extremismului nu-şi vor da copilul la o şcoală unde şansele să ia Bacalaureatul sunt de 14%”.
Cea de-a XVIII-a ediţie a Universităţii Izvoru Mureşului din acest an a avut ca temă centrală „Românii la un secol de la Recunoaşterea internaţională a Marii Uniri”. Manifestarea, organizată de Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale prin intermediul Centrului Cultural Topliţa, în parteneriat cu Episcopia Ortodoxă a Covasnei şi Harghitei, Centrul European de Studii Covasna-Harghita, Forumul Civic al Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş şi Complexul Sportiv Naţional Izvoru Mureşului, a fost sprijinită de Guvernul României, prin Secretariatul General al Guvernului şi Serviciul pentru Dezvoltare Comunitară.
(Consemnare de M. Groza)
