Informația Harghitei – jurnal independent singurul jurnal independent editat în limba română din județul Harghita
Pagubele cauzate de urşi în Harghita, care s-au înmulţit în 2017, s-au aflat constant, pe parcursul acestui an, în atenţia opiniei publice interne, dar şi internaţionale, situaţia fiind adusă la cunoştinţa oficialilor europeni de preşedintele Consiliului Judeţean, Borboly Csaba.
Primele cazuri de atacuri ale animalelor sălbatice s-au înregistrat încă din luna februarie, când un urs a intrat într-o stupină în comuna Vârşag, iar la Lăzarea şi Şimoneşti mai mulţi lupi au atacat şi au ucis câteva oi.
În aceeaşi lună, preşedintele Consiliului Judeţean Harghita, Borboly Csaba, a anunţat, în şedinţa Colegiului Prefectural, că a început o discuţie cu prefectul judeţului şi cu reprezentanţii altor instituţii pentru a găsi soluţiile cele mai potrivite, astfel încât vânătorii să intervină în cazul în care, în anumite localităţi, există riscul unor atacuri ale animalelor sălbatice.
Borboly a vorbit atunci de un „serviciu de urgenţă în privinţa animalelor sălbatice” şi a spus că instituţia pe care o conduce este dispusă să aloce fonduri pentru rezolvarea problemei.
De altfel, preşedintele Consiliului Judeţean Harghita a fost vocea care s-a făcut auzită pe tot parcursul anului în această chestiune, demersurile sale fiind îndreptate atât către autorităţile de la Bucureşti, cât şi către cele de la Bruxelles.
Primele cazuri de persoane rănite de urs în Harghita s-au înregistrat în luna mai, atunci când doi ciobani au ajuns la spital după ce au fost muşcaţi de un urs, în timp ce se aflau la o stână din apropierea municipiului Miercurea-Ciuc.
Numărul cazurilor a crescut pe tot parcursul anului şi a ajuns, în luna decembrie, potrivit Consiliului Judeţean, la 17 persoane care au avut de suferit în urma unor atacuri ale urşilor.
În majoritatea dintre cazuri a fost vorba de persoane atacate de animale, existând şi situaţii în care doi bărbaţi au suferit leziuni ale membrelor după ce s-au întâlnit cu ursul şi au reuşit să fugă, dar de spaimă au căzut sau au suferit entorse.
Cea mai tânără victimă are 19 ani, cea mai în vârstă fiind o femeie de 83 ani.
De asemenea, au fost ucise zeci de animale domestice şi au fost provocate stricăciuni în culturile agricole, stupinele şi gospodăriile oamenilor.
Autorităţile judeţene au cerut în nenumărate rânduri Ministerului Mediului să emită ordinul de derogare pentru intervenţia de urgenţă în cazul exemplarelor periculoase, după ce vânătoarea fusese interzisă în octombrie 2016.
În luna iunie, preşedintele Consiliului Judeţean Harghita, Borboly Csaba, şi prefectul judeţului, Jean-Adrian Andrei, au înaintat o adresă ministrului Mediului, Graţiela Gavrilescu, prin care solicitau emiterea ordinului de derogare pentru intervenţia de urgenţă în cazul urşilor care atacă oameni sau provoacă daune materiale.
Potrivit documentului semnat de cei doi, creşterea populaţiei de urşi pune în pericol nu numai siguranţa culturilor şi a animalelor domestice, dar şi viaţa oamenilor, în condiţiile în care aproape zilnic se înregistrau daune provocate de urs, iar „în rândul oamenilor domneşte o stare de nesiguranţă”.
O lună mai târziu, autorităţile din Harghita, Covasna, Mureş şi Braşov, dar şi reprezentanţi ai composesoratelor, ai asociaţiilor de vânătoare sau fermieri, au protestat la sediul Ministerului Mediului şi au cerut derogare pentru împuşcarea urşilor periculoşi, respectiv a celor care fac pagube materiale şi pun în pericol vieţile oamenilor.
Întrucât, în luna iulie, trei bărbaţi au ajuns la spital atacaţi de urs, preşedintele Consiliului Judeţean Harghita, Borboly Csaba, a solicitat ca emiterea ordinului ministrului Mediului privind cota de intervenţie pentru urşii periculoşi să se facă imediat şi fără consultare publică, susţinând că „nu se poate pune în consultare publică viaţa oamenilor”.
Şi oficiali ai Ministerului Mediului, dar şi experţi independenţi au susţinut, la Miercurea-Ciuc, că decizia Guvernului Cioloş de interzicere totală a intervenţiei la urs a fost una greşită, „emoţională” şi că este nevoie de un management corect al acestei specii.
Expertul independent Ramon Jurj a punctat faptul că, la nivel naţional, pe reţelele de socializare, se observă că „opinia publică este direcţionată în a se conserva excesiv specia urs, fără a se ţine cont de realităţile din teren, astfel încât, în anumite perioade, deciziile la nivel naţional au fost bazate pe opinia publică, fără să se ţină cont de părerile specialiştilor”.
Ordinul de derogare pentru intervenţia la urs a fost emis doar în luna septembrie, în aceeaşi zi în care preşedintele CJ Harghita, Borboly Csaba, a trimis o petiţie către Avocatul Poporului, însoţită de câteva mii de semnături, prin care atrăgea atenţia în legătură cu situaţiile create în urma numeroaselor atacuri şi a pagubelor produse de carnivorele mari în zonă şi prin care solicită modificarea legislaţiei în domeniu.
În petiţia trimisă către Avocatul Poporului se solicita analizarea posibilei încălcări de către Ministerul Mediului a articolelor din Constituţia României privind „dreptul la viaţă şi la integritate fizică şi psihică, dreptul la ocrotirea sănătăţii şi dreptul la un mediu sănătos”, după ce, în 2016, ministerul a suspendat ordinul referitor la derogările acordate la vânătoarea de urs, lup şi pisică sălbatică.
De asemenea, Borboly a declanşat şi o campanie de strângere de fonduri pentru victimele atacurilor urşilor, fiind primul care a donat suma de 500 de lei şi îndemnându-i şi pe colegii săi, dar şi persoane din întreaga ţară să sprijine acest demers.
Între timp, subiectul a fost adus şi în atenţia oficialilor europeni, Borboly Csaba, membru al Comitetului Regiunilor, participând la dezbateri pe această temă la Parlamentul European, dar şi la comisia de specialitate din cadrul Comitetului Regiunilor, unde a şi prezentat un raport pe tema co-existenţei dintre om şi carnivorele mari.
Raportul, intitulat „Co-existenţa între oameni şi carnivore mari şi conflictele”, urmează să fie votat la finalul lunii ianuarie 2018.
Preşedintele CJ Harghita a declarat, în repetate rânduri, că nu se doreşte uciderea urşilor, ci asigurarea siguranţei populaţiei, iar pentru aceasta este nevoie de eficientizarea gestionării fondului cinegetic, iar dacă nu se vor lua măsuri în acest sens, oamenii vor începe să-şi facă singuri dreptate.
El a pledat pentru o co-existenţă sustenabilă şi paşnică între om şi carnivor, susţinând că în România are loc o „supra-activitate de protecţie”, care nu are nici o legătură cu Directiva Habitat a Uniunii Europene.
„Nu vrem să exterminăm urşii, ci să menţinem un echilibru ecologic şi în acest fel să asigurăm un mediu sănătos şi populaţiei de urs. Scopul nostru este protejarea vieţii oamenilor, astfel ca aceştia să nu se teamă să iasă din case, odată cu lăsarea serii. Aceasta este situaţia reală, care nu se vede din oraş şi nici din birourile instituţiilor”, a punctat Borboly Csaba.
O dezbatere a fost organizată şi la Senatul României, oficialii Ministerului Mediului anunţând că planurile de management al speciilor de urs şi de lup urmează să fie aprobate prin ordin al ministrului Mediului la finele lunii decembrie, cel târziu în luna ianuarie 2018.
De cealaltă parte, reprezentanţii unor asociaţii de protecţia mediului din Harghita susţin că managementul speciei ursului trebuie să fie finanţat mai bine, să existe un efort permanent şi susţinut în acest sens, iar deciziile luate să se bazeze pe date ştiinţifice.
Demeter László, de la Asociaţia „Pogány-Havas”, care administrează câteva mii de hectare din zona Ciuc, aflate în reţeaua Natura 2000, consideră că se impune un management corect al speciei din punctul de vedere al gestionării vânătoreşti, să fie finanţate serios acţiunile de prevenire a pagubelor, să se eficientizeze sistemul de despăgubire şi să funcţioneze permanent grupurile care trebuie să intervină atunci când se observă o pagubă produsă sau un urs potenţial habituat, care creează probleme, pentru a lua decizia cea mai bună.
La rândul său, Isán Csongor, de la Asociaţia „Coridorul Verde”, custodele sitului Natura 2000 din zona Porumbeni, consideră că statul ar trebui să finanţeze evaluarea numărului de exemplare prin metode mai precise, cum ar fi cele genetice, combinate cu metodele mai puţin costisitoare, şi că ar trebui să existe o planificare în acest sens, pe o perioadă de 10-20 ani.
În noiembrie, Ministerul Mediului a aprobat şi primele autorizaţii de recoltare a urşilor depuse de asociaţiile de vânătoare din judeţ, primul exemplar despre care existau informaţii că a produs stricăciuni fiind împuşcat la sfârşitul lunii.
În fiecare an, în Harghita sunt cazuri de atacuri ale urşilor asupra oamenilor, de cele mai multe ori fiind vorba de ciobani aflaţi cu animalele la păscut sau de persoane surprinse în pădure la cules de ciuperci sau fructe, însă şi de oameni care sunt atacaţi în zona culturilor agricole, unde urşii merg în căutare de hrană. (Gina Ştefan, Agerpres)
