Vă place sau nu, ei şi-au turat motoarele!

Dacă acest lucru e de bine, rămâne la aprecierea dumneavoastră, eu asumându-mi doar rolul de a vă relata ceea ce am aflat, nu de la un pilot de curse aşa cum aţi putea crede, ci de la un reprezentant al unui domeniu căruia, pe scurt, ne-am obişnuit să-i spunem „Fisc”. Este vorba despre ec. Kedves Emeric, şeful AJFP Harghita, care mi-a prezentat în detaliu o analiză efectuată în cadrul Direcţiei Generale Regionale a Finanţelor Publice (DGRFP) Braşov, de care, alături de judeţele Alba, Braşov, Covasna, Mureş şi Sibiu, aparţinem. Şi pentru că această analiză porneşte de la anumite realităţi, cu asta am să pornesc şi eu considerând că datele la care mă voi referi sunt în măsură să ne edifice, chiar şi fără prea multe explicaţii, asupra unor indicatori realizaţi în decurs de un an la nivelul noii structuri, al cărei sediu se află în municipiul de la poalele Tâmpei.

Succint, este vorba despre suprafaţă, respectiv populaţie totală pe fiecare unitate administrativ teritorială şi despre contribuabili – persoane juridice + persoane fizice, din care contribuabili persoane fizice, existente la 31 august a.c.

În ordinea de mai sus, iată şi cifrele concrete:

Alba – 6.242/366.745/73.833/54.836; Braşov – 5.363/600.567/175.520/135.117; Covasna – 3.710/220.750/66.970/58.000; Harghita – 6.639/322.896/97.748/81.437; Mureş – 6.714/575.937/154.714/126.191 şi Sibiu – 5.432/426.149/121.913/96.116.

Acum că ştim de la ce s-a pornit spre „pădurea” de cifre, permiteţi-mi să vă mai ofer un „pâlc” ceva mai distinct în peisaj, care ne dă o imagine clară privind încasările din primele opt luni ale anului 2014, comparativ cu cele din 2013, aceeaşi perioadă, la nivelul DGRFP Braşov:

Buget de stat – 3.050.093.0750; 2.795.952.254; 109,13%;

Buget asig. de stat – 2.154.428.012; 2.078.625.482; 103,65%;

Buget asig. sănătate – 871.219.651; 839.920.056; 103,73%;

Buget şomaj – 70.994.374; 68.657.192; 103,40%;

Buget general consolidat – 6.146.735.787; 5.775.436.006; 106,43%.

 

Se trage la… podium

Spre a nu pune la încercare prea mult răbdarea dumneavoastră, cititorii noştri contribuabili sau şomeri, i-am propus domnului Kedves să facă o analiză sumară privind situarea direcţiei-mamă faţă de celelalte surate ale ei din ţară, în perioada celor opt luni scurse din 2014. Şi a făcut, arătând că, în funcţie de Programul de încasări stabilit de ANAF, DGRFP Braşov se află pe locul secund în top, la o diferenţă nesemnificativă faţă de DGRFP Ploieşti (104,45, respectiv 104,52 grad de realizare a Programului ANAF) şi pe locul IV în funcţie de volumul încasărilor exprimat/DGRFP, în sume brute, la mică distanţă de ocupanta locului III din Cluj-Napoca.

Cu alte cuvinte, competiţia e strânsă şi gândul mă duce, fără să vreau, la faptul că, turându-şi motoarele, toate direcţiile din ţară şi, implicit, administraţiile judeţene care le compun, tind la un loc pe podium, fie el oferit chiar şi numai pentru un anumit segment, cum ar fi de pildă volumul încasărilor pe judeţe, unde Braşovul şi Mureşul intră în top-10.

Cu sublinierea că în perioada ianuarie-august 2014 în Harghita bugetul de stat este de 334.446.787 lei, faţă de 329.157.220 lei cât a fost în aceeaşi perioadă a anului trecut, vă mai spun că şi alţi indicatori, cum ar fi impozitul pe profit, TVA-ul, rambursarea de TVA, accizele ş.a.m.d., au făcut, de asemenea, obiectul unei analize detaliate, peste care eu o să… sar. Dar nu prea departe pentru că vreau să vă trezesc curiozitatea în legătură cu preocupările ANAF legate de simplificarea în perspectivă apropiată a procedurilor de comunicare cu contribuabilii şi de limitare a interacţiunii directe a acestora cu funcţionarii publici.

Fără a avea pretenţia că am epuizat subiectul, foarte amplu în felul său, am să vă întreb ceva:

 

Ştiţi dumneavoastră care este scopul eşalonărilor la plată?

Eu sunt sigură că da, după cum sunt la fel de sigură că există şi persoane care ar dori să ştie. Pentru ele, şi nu numai, l-am rugat pe şeful Administraţiei Judeţene a Finanţelor Publice (AJFP) Harghita să ne spună de ce ar recurge cineva la aşa ceva, când se cunoaşte că de Fisc şi de Moarte tot omul se păzeşte, chiar dacă ambele îl urmăresc până aproape de groapă. Zâmbind, mi-a răspuns astfel: „Pentru depăşirea dificultăţilor generate de lipsa temporară a disponibilităţilor băneşti, prevenirea acumulării de noi datorii sau asigurarea unei mai bune încasări a arieratelor”.

Eşalonarea la plată se face, din câte am înţeles, la cererea oricărui contribuabil cu obligaţii restante mai mari de 500 de lei în cazul persoanelor fizice, sau de 1.500 lei în cazul persoanelor juridice.

Dar despre asta, despre amânarea la plată a impozitului sau despre scutirea de la plată a obligaţiilor fiscale accesorii ale obligaţiilor fiscale principale, puteţi obţine toate informaţiile de la sursă. Eu vă mai spun doar că în Harghita sunt în derulare 328 de cereri de eşalonare la plată, 52 sunt finalizate, 3 în curs de soluţionare şi 19 respinse, nefiind încă înregistrate, asemenea judeţelor Covasna şi Sibiu, cereri de scutire la plată.

Cu toate că ar mai fi încă foarte multe de arătat aici, eu voi încerca să mă apropii tiptil de finalul unei analize judicioase, care pune în evidenţă o preocupare susţinută în privinţa colectării dărilor la stat, cu abordarea într-o altă manieră a problematicii pe relaţia cu contribuabilul, rugându-l pe interlocutorul meu să-mi spună ceva despre impozitul pe construcţii.

– Acest impozit, calculat prin aplicarea unei cote de 1,5% asupra volumului construcţiilor prevăzute la Grupa 1 din HG nr. 2139/2004, se plăteşte în două rate, cu scadenţă în 25 mai şi 25 septembrie, inclusiv, a anului pentru care se datorează. Ceea ce merită în plus reţinut e că Ministerul Finanţelor Publice are în vedere reducerea cotei la 1% şi repartizarea sumelor încasate în contul acestui impozit la bugetele locale.

Şi pentru că numai mâine nu-i poimâine, am vrut să aflu cât s-a plătit la zi din suma declarată, în judeţul nostru. „568.438 lei până în 31 august şi 7.320 lei până în 15 septembrie, dintr-un total de 1.215.881 lei”, m-a lămurit d-l Kedves.

***

Cam asta e tot ceea ce v-am putut spune pe un spaţiu tipografic calculat la milimetru. Puţin mai înghesuit, mai strecor totuşi ceva: la nivelul DGRFP Braşov s-au făcut sesizări penale pentru 155 de persoane juridice şi 13 persoane fizice, care au prejudiciat statul cu 1.132.532,55 mii lei.

Ce ziceţi de asta, vi se pare un tun de calibru mare, sau un tun potrivit pentru un teritoriu de 34.100 km² cât însumează suprafaţa celor şase judeţe de care se ocupă Direcţia noastră? Aştept răspunsul dumneavoastră pe adresa de e-mail a redacţiei, cu menţiunea pentru…

ŞTEFANA DRĂGHICI

Comentarii:

comentarii