Universitatea de Vară Izvoru Mureşului 2017: E nevoie de un dialog între toate forţele politice pentru protejarea minorităţilor româneşti de peste hotare | Informația Harghitei - jurnal independent
joi , 23 septembrie 2021
Home » Cultură » Universitatea de Vară Izvoru Mureşului 2017: E nevoie de un dialog între toate forţele politice pentru protejarea minorităţilor româneşti de peste hotare
Universitatea de Vară Izvoru Mureşului 2017: E nevoie de un dialog între toate forţele politice pentru protejarea minorităţilor româneşti de peste hotare

Universitatea de Vară Izvoru Mureşului 2017: E nevoie de un dialog între toate forţele politice pentru protejarea minorităţilor româneşti de peste hotare

Aproximativ 100 de reprezentanţi ai comunităţilor istorice româneşti din jurul frontierelor ţării şi Balcani, ai Diaspora, ai românilor din Harghita şi Covasna, demnitari ai statului român, tineri din Republica Moldova au participat, luni, la deschiderea oficială a celei de-a XV-a ediţii a Universităţii de Vară de la Izvoru Mureşului, găzduită de Complexul Sportiv Naţional. Tema din acest an a Universităţii de Vară este: „De la prima unire la Marea Unire. România şi românii de pretutindeni, încotro?”. În cadrul Universităţii, până vineri, se vor dezbate problemele românilor din comunităţile istorice din jurul frontierelor şi din Balcani, dar şi a celor din ţară şi se va încerca găsirea de soluţii, ce vor fi prezentate autorităţilor competente ale statului român în vederea soluţionării lor.

Anul viitor, la Mănăstirea de la Izvoru Mureşului se doreşte ridicarea monumentului Arborele românilor de pretutindeni

În deschiderea lucrărilor, Preasfinţitul Andrei Moldovan, episcopul Covasnei şi Harghitei, a spus că „în cei 15 ani, Universitatea a avut un rol important în viaţa românilor de pretutindeni, dar în mod cu totul deosebit al românilor din cele două judeţe pe care le păstoresc: Covasna şi Harghita”. Cu această ocazie, episcopul Covasnei şi Harghitei a amintit că lucrările Universităţii se desfăşoară „la streaşina Mănăstirii de la Izvoru Mureşului, mănăstire numită a tuturor românilor de pretutindeni”. Şi a anunţat că anul viitor, cu ocazia celebrării Centenarului Marii Unirii, la Mănăstirea „Adormirea Maicii Domnului” din staţiune se doreşte ridicarea unui monument dedicat românilor de pretutindeni. „Dorim să ridicăm în curtea mănăstirii Izvoru Mureşului un monument numit Arborele românilor de pretutindeni în care să marcăm fiecare ţară în care avem români, dacă este posibil cu cifre. Şi aici rog Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale să ne ajute şi să ne sprijine în ceea ce numim noi documentare a românilor. Avem foarte mulţi români plecaţi în Diaspora sau cei din comunităţile istorice, care fac cinste ţărilor din care se află. De aceea, mănăstirea Izvoru Mureşului, fiind mama spirituală sau leagănul neamului nostru românesc, îi aşteaptă pe toţi cu braţele deschise”, a spus PS Andrei Moldovan.

Marcarea Centenarului „nu se referă doar la ceremonii militare şi religioase, ci ne dorim un proiect care să unească cu adevărat românii din ţară şi din străinătate”

Prezent la deschiderea Universităţii, secretarul de stat Cristian Ioan Videscu, coordonatorul Departamentului Centenar din cadrul Guvernului României, a afirmat că obiectivul structurii şi strategia naţională de marcare a Centenarului „nu se referă doar la ceremonii militare şi religioase, ci ne dorim un proiect care să unească cu adevărat românii din ţară şi din străinătate, toţi românii în jurul acestui proiect, acestei idei de centenar”. „E nevoie de o reconciliere cu istoria (…) cu noi înşine, o redescoperire şi o repunere în valoare a tuturor lucrurilor bune pe care românii, România, poporul român le are de-a lungul istoriei sale”, a spus secretarul de stat.

Acesta a mai afirmat că dezbinarea existentă la nivelul societăţii româneşti împiedică celebrarea Centenarului Marii Uniri. „Nu doar contextul geopolitic internaţional, ci şi presiunile din societate şi faptul că uneori, din păcate, nu deţinem puterea şi buna-credinţă să ne aşezăm cu toţii la aceeaşi masă, pentru a ne stabili obiective comune şi pentru a le urmări realizarea. (…) Centenarul de anul viitor nu este sau nu trebuie privit, să nu credeţi vreodată că ne gândim la o depunere de coroane sau o paradă militară. Este momentul zero, cel mai bun prilej pe care-l avem de a ne regăsi, de a ne restabili priorităţile în orice domeniu”, a declarat coordonatorul Departamentului Centenar.

Acesta a anunţat că începând cu 1 Decembrie va demara Programul Naţional Centenar. „Proiectele vor începe să se deruleze chiar din luna octombrie. Începând cu 1 Decembrie vom demara Programul Naţional Centenar. Printre obiective se regăsesc: reunirea românilor din ţară, reunirea românilor de pretutindeni, redescoperirea valorilor pe care le împărtăşim ca popor, promovarea tradiţiilor, a culturii, a limbii, a tot ceea ce avem mai bun, mai frumos şi mai scump”, a spus Cristian Ioan Videscu. De asemenea, acesta a punctat că bugetul se va adresa ONG-urilor din ţară, dar şi din străinătate, iar manifestările dedicate Centenarului vor continua, probabil, până în anul 2020.

La rândul său, secretarul de stat din cadrul Ministerului de Externe Victor Micula, fost ambasador în Ungaria, a vorbit despre importanţa Bisericii Ortodoxe Române în viaţa românilor de pretutindeni.

Deputatul Eugen Tomac: În ceea ce priveşte protejarea acestor minorităţi româneşti de peste hotare e bine să aplicăm politica reciprocităţii

Preşedintele executiv al Partidului Mişcarea Populară, deputatul Eugen Tomac, a punctat, în intervenţia sa, că e „nevoie de dialog între toate forţele politice pentru a înţelege cât mai bine realităţile din aceste comunităţi”, făcând şi un apel în acest sens către toate partidele. „Vin la Universitatea de Vară de 15 ani şi îmi dau seama că statul român nu este bine coordonat în ceea ce priveşte protejarea intereselor româneşti în vecinătate. În drum spre Izvoru Mureşului l-am sunat pe primul-ministru şi am discutat despre ce este de făcut, pentru că, cred, este nevoie de dialog între toate forţele politice pentru a înţelege cât mai bine realităţile din aceste comunităţi. Pentru că discutăm despre români care sunt deznaţionalizaţi. Şi cred că este bine ca modelul românesc în ceea ce priveşte protejarea minorităţilor să fie implementat cu succes şi în aceste state, fie că vorbim de Ucraina, Serbia şi nu numai”, a spus Eugen Tomac.

Un alt aspect evidenţiat de deputatul PMP s-a referit la faptul că pentru protejarea minorităţilor româneşti de peste hotare e bine să se aplice politica reciprocităţii. „De asemenea, cred că în ceea ce priveşte protejarea acestor minorităţi româneşti de peste hotare e bine să aplicăm politica reciprocităţii: facem un centru cultural pentru ucrainenii din România, obligatoriu trebuie să se înfiinţeze unul şi pentru românii din Ucraina. Deci cred că a sosit momentul să gândim mult mai pragmatic şi mai aplicat în această direcţie”, a afirmat preşedintele executiv al PMP. Acesta a precizat că „nu trebuie să avem o abordare vulgară, aşa cum o are Kelemen Hunor, care spune că, deşi el a fost viceprim-ministru în Guvernul României, el în 2018 va purta o căciulă neagră. Nu este normal să ai un asemenea comportament”.

Eugen Tomac a mai spus că „statul are obligaţia să susţină românii de pretutindeni”, deoarece există legislaţie care ne obligă la acţiune. „Îmi voi schimba complet abordarea şi voi fi extrem de insistent, cu solicitări ferme şi punctuale către Guvern, astfel încât lucrurile care ţin de demnitatea statului român să fie puse în aplicare, pentru că avem şi legislaţie, există şi buget”, a spus deputatul.

Deputatul a mai afirmat că sunt 2.000 de instituţii de învăţământ cu predare în limba română peste hotare, „dar de relaţia cu ei nu se ocupă nimeni”. „De asemenea, cred că este nevoie de o implicare mult mai aplicată a statului şi o coordonare mult mai eficientă a tuturor instituţiilor, fie că ne referim la Ministerul pentru Românii de Pretutindeni sau Ministerul Educaţiei, pentru că avem peste 2.000 de instituţii de învăţământ cu predare în limba română peste hotare, dar de relaţia cu ei nu se ocupă nimeni”.

Acesta a arătat că „este profund îngrijorător ceea ce se întâmplă, pentru că statul român, practic, în ultimii ani, a abandonat relaţia cu cei care ţin vie flacăra românităţii şi aici mă refer la profesorii de limba română (…) pentru că este foarte greu să încurajezi tinerii de astăzi să mai vină la facultate, în ţară, la Litere şi să se întoarcă înapoi, în diferite localităţi din Republica Moldova sau din alte state din vecinătate, unde limba română cu greu este acceptată. (…) Avem nevoie de o legislaţie prin care să protejăm limba română”, a spus Eugen Tomac.

Vlad Cubreacov, preşedintele Asociaţiei Răsăritul Românesc din Republica Moldova, care este şi partener în organizarea Universităţii, a spus că în perioada de pregătire a lucrărilor Universităţii a reuşit să creeze „un mic eveniment” filatelic, şi anume „Întreprinderea de stat Poşta Moldovei de la Chişinău a emis o poliţă cu 15 timbre identice dedicate celei de-a XV-a ediţii a Universităţii de Vară de la Izvoru Mureşului”.

Tot în deschiderea Universităţii, Consiliul Federaţiei Naţionale pentru Românii de Pretutindeni a acordat o diplomă de excelenţă părintelui Antonie Vasile Tămaş, preot paroh la Vâlcele, judeţul Covasna, pentru merite deosebite în apărarea identităţii şi demnităţii românilor din judeţele Covasna şi Harghita, după ce acesta a reacţionat la declaraţiile „nefericite” ale lui Kelemen Hunor.

∗∗∗

Universitatea de Vară de la Izvoru Mureşului, ediţia a XV-a, este organizată de Centrul Cultural Topliţa, împreună cu Fundaţia Naţională pentru Românii de Pretutindeni (Bucureşti), Centrul European de Studii Covasna-Harghita (Sf. Gheorghe), cu sprijinul financiar al Ministerului pentru Românii de Pretutindeni, Institutului Cultural Român, Episcopiei Ortodoxe a Covasnei şi Harghitei, în parteneriat cu Platforma Unionistă „Acţiunea 2012”, Asociaţia „Răsăritul Românesc”, Forumul Civic al Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş, Complexul Sportiv Naţional Izvoru Mureşului, Primăria şi Consiliul local Voşlăbeni. Iar manifestările de la Izvoru Mureşului se desfăşoară sub patronajul spiritual al episcopului ortodox al Covasnei şi Harghitei. (Consemnare de Şt. Pătrîntaş)

Comentarii:

comentarii

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.