/* (c)AdOcean 2003-2016 */ /* (c)AdOcean 2003-2016, MASTER: winmedia_ro.Informatia_Harghitei.All_site */
Universitatea de Vară de la Izvoru-Mureşului: Mai merită să luptăm pentru păstrarea identităţii naţionale a românilor din ţară şi de pretutindeni în era globalizării? | Informația Harghitei - jurnal independent
joi , 16 septembrie 2021
Home » Societate » Universitatea de Vară de la Izvoru-Mureşului: Mai merită să luptăm pentru păstrarea identităţii naţionale a românilor din ţară şi de pretutindeni în era globalizării?
Universitatea de Vară de la Izvoru-Mureşului: Mai merită să luptăm pentru păstrarea identităţii naţionale a românilor din ţară şi de pretutindeni în era globalizării?

Universitatea de Vară de la Izvoru-Mureşului: Mai merită să luptăm pentru păstrarea identităţii naţionale a românilor din ţară şi de pretutindeni în era globalizării?

Întrebarea din titlu a ridicat-o, la un moment dat, prof. univ. dr. Ion Weidner-Ciurea, în timpul prezentării comunicării „Păstrarea şi afirmarea identităţii naţionale a românilor din ţară şi de pretutindeni în era globalizării”, susţinută în cadrul ultimei sesiuni de dezbateri a Universităţii de Vară a Românilor de Pretutindeni de la Izvoru-Mureşului.

CiureaProf. univ. dr. Ion Weidner-Ciurea s-a născut în judeţul Covasna şi este stabilit în Germania. A fost redactor la Deutsche Welle şi profesor universitar, fiind totodată şi poet.

La începutul succintei prezentări a comunicării, vorbitorul a spus că, în momentul în care s-a oprit asupra temei, şi-a dat seama „că e o sinteză a tot ceea ce s-a întâmplat aici în săptămâna de faţă”. Adică, într-un fel sau altul, toate intervenţiile, toate dezbaterile din zilele respective s-au axat „pe aspecte ale acestei identităţi în pericol de a fi pierdută fie aici, fie în Republica Moldova”, fie în comunităţile româneşti din afara graniţelor. „De aceea, mă mărginesc să spun că este o temă foarte complexă. Deşi la prima vedere ai putea să o expediezi în două-trei fraze, până la urmă este o temă foarte complexă, dacă o abordezi din punct de vedere sistemic, sociologic. Pentru că fiecare din cuvintele înscrise în acest titlu merită să fie detaliate şi explicate. Ce înseamnă păstrare? Ce înseamnă afirmare? Ce înseamnă identitate naţională? Ce înseamnă românii din ţară? Ce înseamnă românii de pretutindeni? Ce înseamnă era globalizării? Fiecare au fost abordate şi dezvoltate de sociologi (…) de oameni de mare valoare. (…) Deci nu descoperim noi apa caldă acum. (…) V-aş vorbi însă despre globalizare”. Acesta a explicat că „este vorba de un proces evolutiv în direcţia globalizării, care adună popoare, naţiuni, pe o baricadă a abordării conştientizate de acum a raportului om-natură ca o condiţie a supravieţuirii însăşi a umanităţii – noi asistăm astăzi la derapaje extrem de grave care pun întrebarea: ce se va întâmpla dacă nu acţionăm acum şi cât mai repede şi în toate domeniile pentru a ne salva ca specie umană şi a lăsa deoparte asperităţile mărunte cu conotaţii naţionale, pentru că de aici pornesc foarte multe implicaţii”.

„Deci – a continuat prof. univ. dr. Ion Weidner-Ciurea – mai merită atunci să luptăm pentru păstrarea identităţii naţionale a românilor din ţară şi de pretutindeni? Da, pentru că viitoarea civilizaţie globalizată înseamnă de fapt o ţesătură policromă a tot ceea ce a fost valoros la un moment dat în particularităţi din acestea naţionale. Şi eu cred că românii au foarte multe valori care merită să fie salvate, zic eu, şi colectate în acest tablou policrom, cum îl văd eu. Că este un proces de (…) secole, este un proces în care nimeni nu poate spune că există o scadenţă a împlinirii acestui ideal. Îmi dau seama şi sunt convins că (…) trebuie realizată această universalizare şi această globalizare, cu elemente pozitive însă, bine gândite şi general acceptate de umanitate. Şi acum vorbesc nu la nivelul Europei, ci la nivel global şi trebuie acceptate şi vor fi acceptate, repet, ca urmare a confruntării tot mai dure şi mai drastice a omului cu mediul, cu natura în care trebuie să supravieţuiască”.

 În a doua, a treia generaţie, identitatea românească se topeşte în ţările în care sunt respectivii români

Mai departe, vorbitorul a explicat că identitatea naţională „este o opţiune, de fapt este o aderare a individului la un set de valori, începând cu laptele supt de la sânul mamei (…) şi continuând cu şcoala, cu tot ceea ce se petrece în viaţa individului”.

„Acum, faptul că sunt norme opţionale aici şi unul sau altul din semenii noştri vibrează mai mult sau mai puţin la ceea ce înseamnă spirit naţional, la ceea ce înseamnă identitatea naţională, este alt adevăr. Lucru fundamental, însă, este că în cazul afirmării identităţii naţionale este vital ca oamenii locului să fie ţinuţi locului. Locul românilor este în România şi atâta vreme cât tu inviţi chiar de la nivel superior românii să-şi găsească un loc de muncă şi o viaţă aiurea, asta nu mai înseamnă absolut nimic românesc. (…) Sigur, cei care au plecat, au plecat de nevoie şi pentru ei a fost o salvare, de multe ori a fost o opţiune care i-a scos din limita sărăciei şi de multe ori din necazuri majore. Dar să nu uităm că trebuie elaborată o strategie, un proiect de ţară – lucrul acesta este fundamental – care implică toate elementele sistemului social global, începând cu economia, cu şcoala,  cultura, învăţământul, sănătatea etc., care să fie în asemenea mod gestionate, încât să ofere şansa oamenilor de a rămâne pe loc şi de a fi români aici”.

Prof. univ. dr. Ion Weidner-Ciurea a explicat că el este român de pretutindeni de 36 de ani şi „ştiu foarte bine ce se întâmplă acolo”. „Domnilor, în decursul primei generaţii este bine (…), dar în a doua şi a treia generaţie fiţi siguri că identitatea românească se topeşte în ţările în care sunt respectivii români. şi sunt de ordinul milioanelor deocamdată, care nu vor mai fi români. Privind din perspectiva globalizării, ai putea spune că e un lucru pozitiv, iată factorul genetic românesc este prezent acolo”. Însă, a continuat acesta, tema aceasta trebuie abordată în spirit istoric, fără a sări peste etape istorice. Şi „ceea ce ne interesează pe noi, totuşi, ca ţară şi popor” în „etapa istorică concretă de acum şi de aici înseamnă, cum am spus, un proiect de ţară care să garanteze prezenţa majorităţii românilor în ţară”.

XXX

Tot în cadrul ultimei sesiuni a Universităţii de Vară de la Izvoru-Mureşului, dr. Ioan Lăcătuşu, membru în conducerea Forumului Civic al Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş, a prezentat studiul Slăbirea comunităţii româneşti din Harghita şi Covasna, realizat de Radu Baltasiu, Ovidiana Bulumac şi Gabriel Săpunaru (despre care am relatat pe larg la apariţia lui).

XXX

Universitatea de Vară a Românilor de Pretutindeni s-a desfăşurat, pe parcursul săptămânii trecute, la Complexul Sportiv Naţional Izvoru-Mureşului şi a fost organizată de Centrul Cultural Topliţa în parteneriat cu Fundaţia Naţională a Românilor de Pretutindeni, Centrul European de Studii Covasna-Harghita cu sprijinul financiar al Departamentului Politici pentru Relaţia cu Românii de Pretutindeni al MAE, Institutului Cultural Român, Episcopiei Ortodoxe a Covasnei şi Harghitei şi Forumului Civic al Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş.

ŞTEFAN PĂTRÎNTAŞ

Comentarii:

comentarii

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.