Un scrutin marcat de absenteism şi de respingere

Preşedintele francez François Hollande a făcut apel luni la Uniunea Europeană (UE) „să se retragă acolo unde nu este necesară” pentru a fi eficientă, a doua zi după un progres istoric al euroscepticilor în alegerile europene. „Europa a devenit ilizibilă, sunt conştient de acest lucru, îndepărtată, şi pentru a spune totul, incomprehensibilă, chiar pentru state”, a declarat Holande într-un discurs televizat.

Apreciind că „asta nu se mai poate prelungi” şi că UE trebuie să fie „simplă, clară, pentru a fi eficientă”, el a făcut apel la aceasta „să se retragă acolo unde nu este necesară”, fără a furniza mai multe detalii.

Triumful de duminică al Frontului Naţional în Franţa, care a câştigat detaşat alegerile cu un scor istoric de 25,4%, perceput ca un seism politic, a simbolizat puternicul avânt al extremei drepte şi al euroscepticilor în UE, chiar dacă dreapta conservatoare păstrează cel mai mare număr de aleşi în Parlamentul European.

Cancelarul german Angela Merkel a afirmat la rândul său că cel mai bun răspuns faţă de avântul euroscepticilor este o politică în favoarea creării de locuri de muncă.

„Este regretabil, dar acum trebuie să recucerim aceşti alegători”, a afirmat Merkel după victoria partidului său de duminică. „O politică de competitivitate, de creştere şi de creare de locuri de muncă este cel mai bun răspuns pentru nemulţumire”, a adăugat ea.

La rândul său, Hollande a vorbit luni despre „locuri de muncă prin susţinerea companiilor”. „Nu este Europa cea care ne cere să facem reforme. Pentru Franţa trebuie să le ducem la bun sfârşit”, a mai spus el.

În ceea ce priveşte viitoarea Comisie Europeană, Angela Merkel nu s-a angajat să-l susţină pe Jean-Claude Juncker, candidatul PPE, partidul cu cele mai multe mandate în viitorul Parlament European, mulţumindu-se să salute „campania sa solidă”. Vor fi necesare „discuţii” pentru a numi un nou preşedinte al CE, a mai indicat şefa Guvernului federal.

După alegerile boicotate de mai bine de un alegător european din doi, Parlamentul European este mai fragmentat ca oricând. Marile partide proeuropene au rămas bineînţeles majoritare, dar toate au pierdut teren. Primul grup ca număr de membri, cel al PPE, care reuneşte partidele democrat-creştine şi de centru-dreapta, ar urma să aibă 214 locuri, respectiv cu 60 mai puţin decât în precedenta legislatură.

Cu 189 de locuri, socialiştii şi social-democraţii au pierdut şase mandate, în special din cauza derutei socialiştilor francezi şi spanioli, şi nu evită naufragiul decât datorită rezultatelor foarte bune ale Partidului democrat al lui Matteo Renzi în Italia, notează AFP.

Celelalte partide europene sunt şi ele în recul. Liberalii (64) pierd 9 locuri, în timp ce Verzii (53) limitează pierderile, în ciuda rezultatelor slabe înregistrate de ecologişti în Franţa, dar pierd patru deputaţi.

Stânga radicală, care a jucat jocul reînnoirii instituţionale prezentând un candidat la preşedinţia Comisiei, şi-a ameliorat lejer prezenţa în Parlament, datorită succesului listei SYRIZA în Grecia şi câştigă şapte mandate, cu 42 de locuri în total.

Pe hârtie, partidele proeuropene dispun de o majoritate de 520 de locuri din 751, dar ele sunt condamnate să se înţeleagă pentru a guverna.

Şefii de grupuri din Parlamentul la final de mandat s-au întâlnit marţi dimineaţă pentru a elabora o strategie. Reprezentanţii partidelor proeuropene au început „negocieri pentru a avea o coaliţie a PE pe care să o impună şefilor de Guvern evitând ca aceştia să-şi dea mâna”, a declarat pentru AFP un responsabil al PE sub acoperirea anonimatului. „Ei au totul de pierdut dacă Consiliul scoate un iepure din pălărie”, a spus el.

Jean-Claude Juncker şi candidatul socialiştilor, Martin Schulz, s-au întreţinut în noaptea de duminică spre luni, „dar întrevederea nu a decurs bine”, a precizat această sursă.

Candidatul liberalilor europeni, Guy Verhofstadt, a asigurat la rândul său că „dată fiind distanţa redusă între creştin-democraţi şi socialişti, rolul determinant al liberalilor se confirmă”.

În lipsa unei înţelegeri între proeuropeni, statele vor fi tentate să-şi menţină prerogativele, notează AFP.

Premierul britanic s-a arătat mereu ostil faţă de faptul că PE poate alege preşedintele Comisiei Europene. Întrebat luni dacă are un mesaj pentru David Cameron, Jean-Claude Juncker, găsit drept prea „federalist” de Londra, a răspuns sec: „Nu mă pun în genunchi în faţa nici unui lider. Am câştigat alegerile”, a declarat el.

Nu este nici o îndoială că, în secretul uşilor închise, şefii de stat şi de Guvern au evocat marţi seară posibili candidaţi de compromis proveniţi din rândul stângii liberale sau al dreptei sociale.

Sunt vehiculate nume, precum cel al directoarei FMI, Christine Lagarde, sau al premierului danez, Helle Thorning-Schmidt. O sursă din cadrul PE a evocat chiar posibilitatea ca Schulz să fie numit la Comisia Europeană şi Juncker la preşedinţia Consiliului, scrie France Presse.

Tratatul de la Lisabona recomandă liderilor europeni să-l desemneze pe preşedintele Comisiei „ţinând cont de rezultatele alegerilor europene”, mai menţionează sursa citată. (Agerpres)

Comentarii:

comentarii