Informația Harghitei – jurnal independent singurul jurnal independent editat în limba română din județul Harghita
Victoria strânsă obţinută în alegerile europarlamentare din 25 mai obligă Partidul Popular European (PPE) să negocieze cu alte forţe politice, în special cu socialiştii, în căutarea unei coaliţii, în timp ce şefii de stat şi de Guvern din ţările membre ale UE s-au reunit aseară pentru a analiza rezultatele scrutinului.
PPE şi Jean-Claude Juncker, candidatul său pentru postul de preşedinte al Comisiei Europene, au revendicat victoria electorală după ce au obţinut 214 locuri din totalul celor 751 din PE, însă socialiştii şi Martin Schulz, cu 190 de viitori europarlamentari, doresc de asemenea să realizeze o majoritate şi să deţină preşedinţia Comisiei Europene.
„PPE este marele perdant al acestor alegeri, PPE, care a condus Europa în ultimii cinci ani şi în timpul unei crize extrem de profunde care a afectat milioane de europeni”, a afirmat luni preşedintele Partidului Socialiştilor Europeni (PES), Serghei Stanişevi. Rezultatele socialiştilor „sunt stabile, din nefericire nu am strâns suficiente voturi pentru o schimbare majoră în Europa”, a adăugat Serghei Stanişev.
Jean-Claude Juncker, la rândul său, şi-a exprimat încrederea în obţinerea sprijinului necesar. „Singura opţiune posibilă este marea coaliţie dintre cele două mari partide”, potrivit acestuia.
Diferenţa mică dintre ele obligă primele două forţe politice să încerce să formeze o coaliţie cu celelalte grupuri ale Parlamentului European, printre care liberalii din ALDE (Alianţa Liberalilor şi Democraţilor pentru Europa) ai fostului premier belgian Guy Verhofstadt, care, cu 66 de locuri, pot înclina balanţa în favoarea uneia dintre ele.
Analiştii consideră că Juncker, ca fost premier al Luxemburgului, este obişnuit cu coaliţiile, mari sau mici. Problema, mai mult decât de a găsi majoritatea în PE, este de a obţine sprijinul Consiliului European, unde David Cameron şi-a anunţat deja ferma opoziţie faţă de Juncker.
Şefii de stat şi de Guvern din UE s-au întâlnit marţi la Bruxelles pentru un summit informal, în cadrul căruia au abordat rezultatele acestor alegeri, numele succesorului actualului preşedinte al Comisiei Europene, José Manuel Durao Barroso, şi au reflectat asupra numărului mare de voturi în favoarea formaţiunilor eurosceptice şi antieuropene.
Candidatul conservator a subliniat că la reuniunea cu liderii europeni va merge „ca un câştigător” al alegerilor. El a invocat sprijinul urnelor pentru a deveni viitorul şef al Comisiei Europene şi a reafirmat că a făcut campanie pentru acest post şi nu pentru cel de preşedinte al Consiliului European.
Potrivit directorului Institutului Open Europe, Mats Persson, victoria orientării de centru-dreapta arată că succesorul lui Barroso ar trebui să provină din rândurile ei, dar mai arată şi că „liderii din UE, cu sprijinul ferm al Regatului Unit, ar putea alege alt candidat”.
Pentru moment, surse diplomatice au semnalat că liderii nu au vorbit marţi despre candidaţi, ci mai degrabă au încercat să se pună de acord în privinţa procesului de selectare a viitorului preşedinte al Executivului comunitar.
Liderii nu pot negocia înainte de a cunoaşte componenţa definitivă a noului PE, ceea ce, probabil, nu se va întâmpla înainte de mijlocul lunii iunie. Printre candidaţii care ar putea intra în cursă se numără prim-miniştrii Finlandei, Jyrki Katainen, Irlandei, Enda Kenny, sau Poloniei, Donald Tusk, potrivit sursei citate. (Agerpres)
