Trei urşi bruni din Harghita vor fi recoltaţi, în baza ordinelor emise de Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor | Informația Harghitei - jurnal independent
joi , 9 decembrie 2021
Home » Agricultură/Ecologie » Trei urşi bruni din Harghita vor fi recoltaţi, în baza ordinelor emise de Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor
Trei urşi bruni din Harghita vor fi recoltaţi, în baza ordinelor emise de Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor

Trei urşi bruni din Harghita vor fi recoltaţi, în baza ordinelor emise de Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor

  • Cele trei exemplare pentru care s-a obţinut derogare de recoltare au creat mari probleme comunităţilor, reprezentând un pericol pentru membrii acestora şi proprietăţile lor

Potrivit Ordinelor Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor (MMAP) publicate, săptămâna trecută în Monitorul Oficial, s-a aprobat recoltarea câte unui exemplar din specia urs brun de pe raza fondurilor cinegetice nr. 37 Vărşag; nr. 35 Ivo şi nr. 43 Dealu.

Sarcina monitorizării, identificării şi extragerii exemplarelor de pe raza fondurilor cinegetice Vărşag şi Ivo îi revine Asociaţiei de Vânătoare şi Pescuit Sportiv (AVPS) „Zetelaka és Társai”, care gestionează patru fonduri cinegetice reprezentative, însumând o suprafaţă totală de 52.934 de hectare, exemplarul de pe fondul cinegetic Dealu urmând să fie recoltat de AVPS „Gordon”.

Inginerul doctor Benke József, directorul AVPS „Zetelaka és Társai” din Zetea, ne spune că a solicitat Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor derogare pentru extragerea unui număr de opt exemplare de urs brun, câte două de pe fiecare fond pe care îl gestionează asociaţia, dar a primit aviz favorabil doar pentru două exemplare, echivalente cu „două picături de apă” într-un ocean.

„Dosarele (reprezentând documentaţia înaintată MMAP – n.a.) au avut cinci centimetri grosime, cântărind un kilogram de hârtie şi au avut în spate cel puţin 15 atacuri la vite, oi şi alte animale domestice. Dar situaţia nu este absolut deloc în regulă, fiindcă cele două derogări din opt solicitate de mine sunt două picături de apă în Oceanul Pacific”, a apreciat directorul AVPS din Zetea.

Potrivit acestuia, birocraţia împiedică acordarea de despăgubiri tuturor persoanelor prejudiciate în urma atacurilor urşilor bruni, doar o cincime dintre cazurile care s-au produs putând fi dovedite cu proces verbal şi finalizate cu despăgubiri.

„Dacă ursul a luat vita, oaia, orice animal cu crotaliu cu tot, nu mai ai cum să faci proces verbal în lipsa acestuia (pentru dosarul de pagubă – n.a.); un urs trage cu uşurinţă o vită de 500-600 de kilograme în desiş şi cine mai are curaj să se ducă după ea? De aceea, situaţia este mult mai dramatică în realitate: doar o cincime dintre cazurile reale întâmplate se finalizează cu proces verbal şi despăgubire.

Dar lege există şi pentru om, însă politicienii noştri nu au emis Ordinul care să cuprindă şi atacurile la persoane, şi atacurile la proprietăţile oamenilor, şi accidentele de maşină. De ce? Înmulţiţi 36 cazuri de oameni atacaţi şi răniţi de urşi anul acesta cu 15.000 de euro (valoarea despăgubirii stabilită de instanţa de judecată în favoarea unui bărbat atacat de urs la Băile Tuşnad, prin prima sentinţă împotriva statului român, pe motiv că statul este responsabil, în calitate de proprietar al speciei protejate) şi vedeţi. Iar valoarea unui urs este de 40.000 de euro”, detaliază ing. dr. Benke József.

Despre cel de-al treilea exemplar de urs brun din Harghita pentru care s-a emis Ordin de recoltare ne-a povestit Fancsali István, directorul AVPS GORDON.

„Este vorba despre un urs care a intrat de nenumărate ori în gospodăriile localnicilor, a mâncat păsările de curte, animale de casă, a distrus stupine şi a provocat multe pagube. Zona în care a acţionat este una vastă, cuprinzând mai multe sate: Păltiniş, Păuleni, Satu Mic, Lupeni şi Morăreni. A fost monitorizat şi l-am văzut de mai multe ori într-o zonă de stufăriş. Acum două zile au coborât şi oile de la munte şi a omorât câinii. Noi am trimis la minister în jur de 14 documentaţii de pagube şi cererea de recoltare în urmă mai mult de o lună. Dar Ordinul de extragere a venit abia săptămâna trecută. Dacă îl aveam mai din timp, ne era mai uşor să-l surprindem asupra faptului; îl urmărim şi sperăm să îl recoltăm cât mai repede”, a precizat Fancsali István.

Asociaţiile de vânătoare au la dispoziţie 15 zile de la publicarea Ordinelor să extragă urşii pentru care li s-a dat derogare, un timp scurt afirmă vânătorii, adăugând că vor face tot posibilul să elimine exemplarele-problemă în spiritul Ordinului.

Potrivit documentului citat, exemplarele din specia urs brun vor fi recoltate numai „după ce au fost identificate şi atent monitorizate, împreună cu autorităţile deconcentrate din judeţ aflate în subordinea ministerului: Agenţia de Protecţia Mediului, Garda de Mediu şi Garda Forestieră”.

În termen de 7 zile de la data capturării, beneficiarul (asociaţia de vânătoare) are obligaţia să transmită Agenţiei judeţene pentru Protecţia Mediului de pe raza administrativ-teritorială unde s-a desfăşurat acţiunea de recoltare un raport asupra fiecărei acţiuni derulate în baza derogării obţinute, însoţit de copia autorizaţiei de vânătoare.

Până luni după-amiază nu a fost recoltat nici unul dintre cele trei exemplare pentru care s-a dat derogare.

Directorul Agenţiei pentru Protecţia Mediului Harghita, Domokos László, ne spune că anul acesta Comisia de evaluare a pagubelor produse de animalele sălbatice a fost convocată de 577 de ori, majoritatea covârşitoare a cererilor de despăgubiri înregistrate până în prezent având ca temei atacurile urşilor, responsabili pentru 555 (96,19%) dintre distrugerile reclamate şi soldate cu pierderi materiale suferite de crescătorii de animale, de fermieri şi apicultori. De asemenea, 269 de hectare cultivate, majoritatea cu porumb siloz, dar şi culturi de cartofi, de grâu şi de sfeclă au fost golite de urşi.

Reamintim că în 2020, Comisia de evaluarea fost convocată în 248 de cazuri.

De la începutul anului şi până luni, la nivelul dispeceratului Inspectoratului de Jandarmi Judeţean (IJJ) Harghita, au fost recepţionate 465 de apeluri prin intermediul SNUAU 112,care au necesitat intervenţia unor echipaje de jandarmi şi, în funcţie de caz, a celor mixte jandarm şi poliţist. Mai mult decât dublul celor primite în decursul întregului an 2020, când au fost înregistrate 200 de apeluri urmate de intervenţii.

„Pe lângă acestea, există şi situaţii în care jandarmii au fost sesizaţi direct în teren de către oameni, ori s-au autosesizat cu privire la prezenţa urşilor în apropierea aşezărilor umane. Anul acesta cele mai multe apeluri au fost înregistrate din staţiunea Băile Tuşnad: peste 150 de apeluri de urgenţă. Facem încă o dată apel la cetăţeni, să înţeleagă că menirea mesajelor RO-ALERT nu este aceea de a-i face să vină într-un număr cât mai mare la locul unde este semnalată prezenţa urşilor, pentru că astfel îşi pot pune viaţa în pericol, îngreunând totodată intervenţia instituţiilor abilitate să soluţioneze astfel de situaţii. De asemenea, ori de câte ori sunt martori ai unor astfel de situaţii, să sune la 112, să nu intervină” stăruie purtătorul de cuvânt al IJJ Harghita, plutonierul adjutant şef Gheorghe Suciu.

La rândul său, Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă „Oltul” Harghita a transmis până ieri 420 de mesaje de avertizare RO-ALERT, în urma semnalării prezenţei unor urşi: 420, cele mai multe în lunile iulie (97), august (75) şi septembrie (79).

Ce-i de făcut???

În absenţa unor măsuri concrete de reducere a conflictului om-urs, a unei protecţii reale şi adecvate, toleranţa populaţiei faţă de acest animal protejat prin lege a ajuns la zero. Nu puţine sunt cazurile în care oamenii îşi fac singuri dreptate: vedem tot mai des ursuleţi loviţi de tren între şine, urşi loviţi de maşini sau de utilaje agricole, exemplare care se zbat până la agonie în laţuri de sârmă, urşi care au murit otrăviţi sau din cauze rămase necunoscute.

Activiştii de mediu şi unii biologi susţin că ursul nu are nimic cu omul, dorindu-şi doar să se ţină departe de el. Dar cum ai putea să o faci când urşi şi ursoaice cu 2-3 pui devin o prezenţă cotidiană în intravilan, ocupă locurile de joacă ale pruncilor şi intră în magazine, în hoteluri şi în bucătăriile restaurantelor în căutare de hrană?

Unii blamează interzicerea cotelor de recoltare şi de prevenţie la urs, instituită în 2016, care a favorizat înmulţirea speciei şi a atacurilor carnivorelor mari, în vreme ce tot mai multe voci din teritoriu cer autorităţilor centrale să ia măsuri pentru protejarea vieţii şi proprietăţii umane.

Relocarea exemplarelor-problemă nu mai reprezintă o soluţie viabilă, de vreme ce gestionarii fondurilor cinegetice, împovăraţi de populaţia de urs în creştere, nu-şi mai dau acordul. Pe de altă parte, realitatea ne-a demonstrat, şi nu o singură dată, că exemplarele transportate în alte judeţe, s-au întors de unde au plecat. Nici gardurile electrice nu mai sunt o soluţie, de vreme ce urşii, animale inteligente, au învăţat să sape gropi şi să se strecoare pe sub ele.

Din 12 aprilie anul acesta şi până în 24 octombrie, în România au fost atacate de urşi 36 de persoane, un sfert dintre ele în intravilan: unele au fost zgâriate când au deschis uşa casei, să iasă în curte, altele muşcate, scalpate, şi-au pierdut mobilitatea, o mână sau un ochi, iar trei oameni şi-au pierdut viaţa.

Între victime sunt vârstnici de 71 de ani, adulţi, dar şi un copil de 8 ani din Ghelinţa (judeţul Covasna), muşcat de un urs în faţa porţii.

În Harghita, urşii au făcut 13 victime, 36% din totalul celor înregistrate până la 24 octombrie la nivel naţional. Toate au ajuns la spital, şase în stare gravă, iar un tânăr de 26 de ani din Bilbor atacat de urs a decedat.

„De aceea avem oameni mutilaţi de urşi şi urşi omorâţi de oameni. Văzând că nu-i ajută nimeni, oamenii îşi fac propria lege, iar noi, silvicultorii şi cinegeticienii, am decăzut în ochii tuturor, pentru că nu suntem lăsaţi să ne facem meseria, pentru a menţine un echilibru în natură”, concluzionează ing. dr. Benke József.

Potrivit rapoartelor totalizate de către Agenţia pentru Protecţia Mediului (APM) după recensământul efectuat în primăvara acestui an, în Harghita trăiesc aproximativ 2.200 de exemplare de urşi, numărul acestora fiind în creştere. Recensământul de toamnă nu este finalizat.

DANIELA MEZEY

Comentarii:

comentarii

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.