Transilvania Furată: Caracatiţei Verzi i se scurtează tentaculele (2) | Informația Harghitei - jurnal independent
sâmbătă , 25 septembrie 2021
Home » Societate » Transilvania Furată: Caracatiţei Verzi i se scurtează tentaculele (2)
Transilvania Furată: Caracatiţei Verzi i se scurtează tentaculele (2)

Transilvania Furată: Caracatiţei Verzi i se scurtează tentaculele (2)

O poveste dureroasă pentru românii de pe Văile Mureşului şi Gurghiului

Trista noastră poveste a început în anul 2007, odată cu promulgarea Hotărârii Guvernului 1143 din 18 septembrie 2007, prin care s-a înfiinţat aria protejată de interes naţional Parcul Natural Defileul Mureşului Superior, ca parte integrantă din Situl Natura 2000 Călimani-Gurghiu, înfiinţat tot în anul 2007, printr-o altă hotărâre de Guvern. Celebra, de-acum, Hotărâre 1143 descrie în Anexa 1, secţiunea 1, limita parcului care porneşte de la limita cu judeţul Harghita, respectiv satul Ciobotani, cuprinde toată Valea Mureşului, de o parte şi de alta a râului Mureş cu: toate gospodăriile oamenilor, primării, şcoli, cimitire, biserici, fâneţele, păşunile, terenurile agricole ale cetăţenilor, precum şi toate pădurile proprietate particulară, care au fost până la acea dată retrocedate legal adevăraţilor proprietari.

Redăm din prezenta hotărâre câteva reglementări necesare pentru a se înţelege mai bine cum s-au pus problemele.

Art. 3, alin. 2 precizează faptul că cine va lua Parcul în administrare va trebui să stabilească un set minim de măsuri de conservare sau utilizare durabilă a resurselor naturale, în conformitate cu prevederile din studiile de fundamentare ştiinţifică.

Cu alte cuvinte, prin acest articol de lege, se sugerează, încă din anul 2007, când nu exista legislaţie care să prevadă că acest Parc, care face parte din Situl Natura 2000 Călimani-Gurghiu, va avea o administraţie proprie, parcă se ştia încă de atunci că va urma Ordinul Ministrului Mediului nr. 55/2010, dat de László Borbély, prin care a făcut cadou 136.000 de hectare de pădure şi terenuri din judeţul Mureş SC Ocolul Silvic de Regim Gheorgheni SA, în calitate de administrator.

Este foarte important de scos în evidenţă cine a semnat HG nr. 1143/18.09.2007: Attila Korodi – ministrul Mediului şi Dezvoltării Durabile, Tőke István – secretar de stat în Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, László Borbély – ministrul Dezvoltării Lucrărilor Publice şi Locuinţelor, nu peste mult timp ministru al Mediului şi, bineînţeles, prim-ministrul Guvernului României, Călin Popescu Tăriceanu, care şi-a asumat în anul 2005 cea mai controversată lege privind restituirea proprietăţilor, introducând în această Lege nr. 247/2005 sintagma „restitutio in integrum”, adică restituire în întregime, deschizând, practic, cutia Pandorei, dând posibilitatea marilor grofi unguri să revendice mari suprafeţe din Transilvania.

Trebuie amintit şi faptul că atât Situl Natura 2000 Călimani-Gurghiu, cât şi Parcul Natural Defileul Mureşului Superior s-au înfiinţat la propunerea Agenţiei pentru Protecţia Mediului Mureş, prin două hotărâri guvernamentale, având la bază documentaţii de propunere ştiinţifică întocmite de către dr. ing. Ábrán Péter, fondator şi preşedinte al Asociaţiei pentru Protecţia Mediului şi a Naturii „Rhododendron” Târgu Mureş, care între anii 2005 şi 2007 a realizat documentaţia pentru desemnarea Sitului Natura 2000 Călimani-Gurghiu (136.865 hectare) şi pentru înfiinţarea Ariei Naturale Parcul Natural Defileul Mureşului Superior (9.156 hectare), documentaţii care au fost înaintate Agenţiei pentru Protecţia Mediului Mureş, unde, în acelaşi timp, era şi salariat ca şef al Compartimentului biodiversitate, funcţii deţinute şi astăzi.

Aceste două documentaţii de propunere ştiinţifică au fost elaborate de ONG-uri, printre care şi Asociaţia pentru Protecţia Mediului şi a Naturii „Rhododendron”, coordonată de acelaşi dr. ing. Ábrán Péter.

Dr. ing. Ábrán Péter a speculat în documentaţia ştiinţifică a Parcului Natural Defileul Mureşului Superior faptul că prin Legea nr. 5/2000 privind planul de amenajare a teritoriului naţional – secţiunea III, zone protejate, anexa 1, punctul 2, existau în judeţul Mureş două arii naturale protejate, şi anume Rezervaţia Naturală „Deda-Topliţa”, cu o suprafaţă de 6.000 de hectare şi Rezervaţia Naturală „Defileul Mureşului” cu o suprafaţă de 7.733 hectare, transformându-le în Parcul Natural Defileul Mureşului Superior, sub argumentul principal că legislaţia strictă a celor două rezervaţii nu a fost respectată de comunităţile locale, el nefăcând altceva decât trecerea într-o categorie de arie protejată „care permite dezvoltarea durabilă a zonei cu respectarea zonării interne”.

Paradoxal, după 10 ani, în 2017, acelaşi Ábrán Péter trimite adrese la cele 4 primării din Defileul Mureşului: Deda, Răstoliţa, Lunca Bradului şi Stânceni, făcând presiuni asupra consiliilor locale şi primarilor pentru a-i determina pe aceştia să facă demersuri pentru reducerea şi transformarea celor două rezervaţii amintite în parc natural. Practic, Ábrán Péter, în anul 2007 a dus în eroare opinia publică că a transformat cele două rezervaţii în parc natural.

De fapt este o suprapunere a parcului peste cele două rezervaţii.

Dacă din anul 2000, Defileul Mureşului făcea parte din două rezervaţii, înfiinţate prin Legea nr. 5/2000, de ce în 2007 a suprapus peste acestea un parc natural, mai puţin restrictiv ca rezervaţiile. Probabil pentru că parcul, înfiinţat conform HG 1143/18.09.2007, putea să aibă o administraţie, pe când cele două rezervaţii nu puteau avea administratori.

Reiese un fapt incredibil pe care locuitorii celor patru comune l-au descoperit, şi anume că Parcul Natural Defileul Mureşului Superior are suprafaţa de 9.156 hectare, în timp ce Rezervaţia Naturală „Defileul Mureşului” are o suprafaţă de 7.733 hectare. Diferenţa de 1.423 hectare dintre suprafaţa Parcului Natural, constituit prin HG nr. 1143/2007, şi Rezervaţia Naturală „Defileul Mureşului”, prevăzută în Legea nr. 5/2000, a fost introdusă intenţionat de Ábrán Péter în documentaţia ştiinţifică de constituire a Parcului Natural Defileul Mureşului Superior. În realitate, această suprafaţă de 1.423 hectare reprezintă intravilanul comunelor Stânceni, Lunca Bradului, Răstoliţa şi Deda, unde există case, curţi, grădini, cimitire, biserici, şcoli etc., pentru ca, ulterior, această suprafaţă să se supună unitar reglementărilor Regulamentelor şi Planurilor de Management de la Gheorgheni, judeţul Harghita, prin care, printre altele, se interzice şi „organizarea evenimentelor cu ocazia sărbătorilor tradiţionale”.

Ca un fapt divers, care întregeşte personalitatea şi activitatea ştiinţifică a dr. ing. Ábrán Péter, ca mare iubitor al mediului natural românesc, este faptul că a publicat la Budapesta mai multe lucrări ştiinţifice despre peisajul natural românesc, printre care „Vegetaţia montană din Călimani”, „Studiul populaţiilor de pinus cembra din Munţii Bazinului Mureş-comunicări botanice”, „Flora şi vegetaţia montană în Călimani” şi altele.

Nu putem trece mai departe până nu arătăm faptul că Agenţia pentru Protecţia Mediului Mureş, în calitate de autoritate competentă teritorială, avea obligaţia, conform art. 12, alin. 1 din OUG nr. 57/20.06.2007, ca „în momentul primirii documentaţiei necesare instituirii regimului de arie naturală protejată, autorităţile competente pentru protecţia mediului trebuie să iniţieze consultări cu toţi factorii interesaţi şi să înştiinţeze deţinătorii şi administratorii de terenuri”.

În realitate, aceste prevederi legale nu s-au respectat.

Nici un proprietar din cele patru comune mureşene nu a fost înştiinţat vreodată sau invitat la vreo dezbatere publică, aceştia aflând că proprietăţile lor sunt incluse într-o arie protejată abia în anul 2013, la mai bine de 6 ani de la înfiinţarea acesteia, prin intermediul abuzurilor făcute de către Societatea Comercială Ocolul Silvic de Regim Gheorgheni, condusă de dr. ing. Melles Előd, care a început să perceapă după bunul plac taxe, să împartă avize de mediu pentru orice construcţie pe proprietăţile particulare, contra-cost, să aplice amenzi pentru nerespectarea reglementărilor dintr-o arie protejată, pe care oamenii nu le cunoşteau. Aceeaşi obligaţie le revenea şi autorităţilor locale, de a consulta proprietarii. Mai mult, aleşii locali trebuiau să-i informeze corect pe cei care i-au ales?!

Lumea a început să se intereseze de ce terenurile proprietate personală, inclusiv curţi, case şi grădini, moştenite de la străbunii lor, care au murit în războaie pentru apărarea gliei strămoşeşti, sunt administrate de o societate privată din Gheorgheni, judeţul Harghita!?

Au aflat, spre stupoarea lor, din câteva acte oficiale, nişte lucruri incredibile.

În comunicatul de presă dat de Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile, chiar în ziua promulgării HG nr. 1143/18.09.2007, că „Proiectul de hotărâre de Guvern a avut la bază elaborarea de studii de fundamentare ştiinţifică, în baza prevederilor legale. Deşi, conform prevederilor OUG nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, ale florei şi faunei sălbatice, pentru declararea de noi arii naturale protejate, nu se solicită acordul proprietarilor sau al autorităţilor administraţiei publice locale, propunerile de declarare a parcurilor s-a făcut în baza ACORDURILOR AUTORITĂŢILOR ADMINISTRAŢIEI PUBLICE LOCALE, PRECUM ŞI ALE PRINCIPALILOR PROPRIETARI ŞI COMPOSESORATE. DOCUMENTAŢIA ŞTIINŢIFICĂ A PARCULUI NATURAL DEFILEUL MUREŞULUI SUPERIOR A FOST ÎNTOCMITĂ DE AGENŢIA PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI MUREŞ ŞI ÎNAINTATĂ ACADEMIEI ROMÂNE”.

Interesant este faptul că în data de 20 septembrie 2007, la 2 zile de la publicarea hotărârii de Guvern de înfiinţare a parcului, Ábrán Péter, într-un comunicat de presă, a anunţat că: „Defileul Mureşului a fost TRANSFORMAT în parc, prin această transformare se vor putea accesa fonduri europene…”.

Practic, nu s-a transformat nimic, pentru că cele două rezervaţii încă există, Legea nr. 5/2000 este încă în vigoare, iar parcul este înfiinţat printr-o hotărâre de Guvern, separat, iar fondurile europene s-au atras, dar nu pentru proprietari?! Cu alte cuvinte, conform comunicatului de presă oficial, proprietarii din Defileul Mureşului şi-ar fi dat acordul prin semnătură pentru includerea proprietăţilor în regim de arie protejată şi administrarea bunurilor acestora de către o entitate privată din Gheorgheni, judeţul Harghita. Mai mult de atât, din acelaşi comunicat se înţelege că consiliile locale din Defileul Mureşului ar fi emis hotărâri pentru înfiinţarea ariei protejate la care ne referim.

Spre liniştea locuitorilor celor patru comune mureşene, ar fi fost necesar ca cei care au întocmit documentaţia de înfiinţare a Parcului Natural Defileul Mureşului Superior să prezinte acordurile cu semnăturile proprietarilor din anii 2006-2007, la care ei fac referire.

Mai mult, prin Adresa nr. 2621/16.04.2013 înaintată Instituţiei Prefectului – judeţul Mureş de către Agenţia pentru Protecţia Mediului Mureş, adresă semnată de acelaşi dr. ing. Ábrán Péter, în calitate de şef Compartiment biodiversitate şi directorul executiv ing. Dănuţ Ştefănescu, proprietarii află nişte lucruri incredibile şi revoltătoare.

Că în data de 23.03.2006 s-ar fi desfăşurat o dezbatere la sediul APM Mureş cu tema înfiinţarea Parcului Natural Defileul Mureşului Superior şi că au fost invitaţi toţi reprezentanţii primăriilor din Defileu şi ai instituţiilor cu atribuţii de mediu, respectiv ONG-urile de mediu, şi că limita Parcului se referă strict la judeţul Mureş, deoarece Primăria Topliţa nu a fost de acord cu arie protejată pe teritoriul ei administrativ. Din aceasta deducem că primăriile din Defileul Mureşului au fost de acord!

Se mai precizează că până la declararea prin HG nr. 1143/2007 a Parcului Natural Defileul Mureşului Superior s-au desfăşurat o serie de acţiuni de informare şi conştientizare a comunităţilor locale, că s-au organizat „ATELIERE DE LUCRU LA FIECARE PRIMĂRIE ŞI ATUNCI CU PARTICIPARE NUMEROASĂ NU AU FOST OBIECŢIUNI REFERITOARE LA NERESPECTAREA PROPRIETĂŢII”.

Se mai afirmă în acelaşi document că „problemele reale legate de proprietăţi erau ABANDONAREA MASIVĂ A FÂNEŢELOR DE CĂTRE PROPRIETARI”!?

Cu alte cuvinte, proprietarii din cele patru comune şi-au abandonat pământurile moştenite de la străbuni, părăsindu-şi casele şi terenurile, zona rămânând sălbatică, numai bună pentru declararea unei arii protejate. Poate era necesar ca Agenţia pentru Protecţia Mediului Mureş să precizeze când Defileul Mureşului a fost pustiu, pentru că din document reiese că în anii 2006-2007 fâneţele erau masiv „abandonate”!?

Tot din acest document, proprietarii mai descoperă un alt lucru incredibil, inimaginabil, că „DE COMPENSAŢII BĂNEŞTI AU BENEFICIAT SUTE DE PROPRIETARI PE MII DE HECTARE, PESTE 300 EURO/HECTAR/AN, CU CONDIŢIA SĂ SE FI ÎNSCRIS CU TERENURILE LA APIA ŞI AU RESPECTAT CONDIŢIILE DE BUNE PRACTICI AGRICOLE, MĂSURILE DE AGROMEDIU”.

Oamenii au mai aflat faptul că au primit şi bani pentru că au terenurile într-o arie protejată, lucruri care sunt de-a dreptul mincinoase.

Precizăm că banii daţi de APIA proprietarilor reprezintă subvenţii pentru munca terenurilor, şi nu compensaţii pentru arii protejate.

Prin Adresa nr. 2621/16.04.2013, cei care au elaborat documentaţia ştiinţifică de înfiinţare a Parcului Natural Defileul Mureşului Superior încearcă să ducă în eroare autorităţile statului român, inclusiv Ministerul Mediului, Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului Bucureşti, Garda Naţională de Mediu, Guvernul României şi chiar Comisia Europeană. Aceştia încearcă să pară cât mai legali cu acest Parc, că au respectat prevederile OUG nr. 57/2007, OUG nr. 195/2005, ale Convenţiei Europene din 25.06.1998 privind consultarea publicului în cazul procedurilor de emitere a reglementărilor privind ariile naturale protejate, convenţie ratificată de statul român şi a altor reglementări naţionale şi europene.

Practic, nu s-a respectat nici una din reglementările enunţate mai sus, cu privire la consultarea publică, acordul proprietarilor, participarea acestora la luarea deciziilor privind măsurile de mediu.

Din contră, s-a ţinut sub tăcere acest proiect, rămânând, intenţionat, sub acoperire, pentru ca proprietarii să nu poată riposta în nici un fel în încurcarea iţelor doritorilor de arii protejate, „protectori ai naturii”, dar numai pentru interesele lor.

(Va urma)

VASILE GOTEA

 

Comentarii:

comentarii

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.