Topliţa, municipiu sau oraş? | Informația Harghitei - jurnal independent
joi , 9 decembrie 2021
Home » Societate » Topliţa, municipiu sau oraş?
Topliţa, municipiu sau oraş?

Topliţa, municipiu sau oraş?

Argumente pro şi contra aduse în cadrul unei dezbateri publice care a avut drept temă revenirea ori nu la statutul de oraş

Timp de aproximativ două ore, duminică, la Casa de Cultură din Topliţa s-a discutat despre avantajele şi dezavantajele revenirii municipiului la statutul de oraş, în cadrul unei întâlniri la care au participat câteva zeci de persoane. Discuţia pe această temă a fost lansată de Partidul Mişcarea Populară (PMP) – Filiala Topliţa, care doreşte organizarea unui referendum pentru a se vedea care este opţiunea locuitorilor în legătură cu statutul localităţii.

Iniţiatorul demersului de revenire la statutul de oraş, Sever Hirişcău, preşedintele PMP Topliţa, în debutul întâlnirii, a prezentat o scurtă istorie a localităţii, în cadrul căreia a amintit, printre altele, că în 1956 Topliţa a fost declarat oraş, iar în 2002 a devenit municipiu, chiar dacă nu îndeplinea condiţiile prevăzute de lege.

Printre posibilele avantaje: pot scădea impozitele

Preşedintele PMP Topliţa a spus că printre avantajele revenirii la statutul de oraş se numără faptul că pot să scadă impozitele „nu obligatoriu, dar se poate, în condiţiile actuale nu se poate, deci rămân la fel”. „Nu se va desfiinţa nici o instituţie. Toate cele care sunt rămân până la o eventuală reformă administrativă, care oricum nu ţine de statutul localităţii. Dacă asta vă ajută cu ceva, va scădea numărul funcţionarilor de la primărie, până la limita permisă de lege. Nu neapărat şi salariile lor, pentru că asta se face prin hotărâre de consiliu local”, le-a spus celor prezenţi Sever Hirişcău.

Acesta a dorit să clarifice informaţiile care au apărut de la începutul demersului legate de desfiinţarea unor instituţii dacă se revine la statutul de oraş. Una dintre aceste instituţii despre care s-a vorbit ar fi Spitalul Municipal Topliţa. Preşedintele PMP Topliţa a spus că spitalul funcţionează din 1952, iar în 1986 s-a deschis noua clădire, cu patru etaje, care funcţionează şi în ziua de astăzi şi care deserveşte o populaţie de aproximativ 40.000 de locuitori (municipiul Topliţa, oraşul Borsec şi comunele din zonă). „40.000 de oameni depind de spitalul din Topliţa, nu se va desfiinţa dacă vom fi oraş sau suntem municipiu”. La fel, Judecătoria Topliţa a fost înfiinţată în 1909, iar toate cauzele care aparţin de această instanţă se vor judeca acolo.

De asemenea, s-a mai spus că se desfiinţează biroul deschis de către Oficiul Naţional al Registrului Comerţului în Topliţa, în 2009. „Principalele considerente avute în vedere la deschiderea acestui birou teritorial era distanţa mare dintre localităţile din nordul judeţului şi reşedinţa judeţului, precum şi numărul mare de comercianţi din Topliţa de la vremea respectivă. (…) Dacă numărul de comercianţi scade într-atât de mult încât biroul teritorial să nu-şi mai justifice activitatea, s-ar putea să se desfiinţeze, dar nu pentru că noi suntem oraş sau municipiu”, a spus Sever Hirişcău.

Un aspect important despre care s-a vorbit a fost dacă scad sau nu impozitele şi taxele locale în cazul în care se revine la statutul de oraş. Preşedintele PMP Harghita a explicat că în actualele condiţii, în care Topliţa este municipiu, nu se poate, însă „dacă devenim oraş, în funcţie de interese şi posibilităţi, taxele şi impozitele se pot duce un pic în jos, nu foarte mult”.

O altă problemă punctată a fost dacă scade numărul funcţionarilor din cadrul primăriei. „Toate chestiunile acestea, inclusiv demersul nostru, au apărut pe seama unei nemulţumiri generale a populaţiei pentru numărul mare de funcţionari, taxe şi impozite etc. (…) În momentul de faţă, într-un oraş cu o populaţie între 10.000 şi 20.000 de locuitori, unde ne încadrăm, numărul posturilor este între 76 şi 130. Într-un municipiu, tot aceeaşi grupă de populaţie, numărul posturilor este între 100 şi 165”, a spus Sever Hirişcău, amintind că în 2002 primăria avea aproximativ 80 de angajaţi, iar până în 2008 a funcţionat cu acelaşi număr de salariaţi.

Un dezavantaj major: înjumătăţirea banilor veniţi de la bugetul central

Sever Hirişcău a amintit şi dezavantajul major care vine odată cu revenirea la statutul de oraş: „banii de la bugetul de stat, subvenţia primită de localitate se înjumătăţeşte”. „Acesta ar fi singurul dezavantaj major care ar putea să ne afecteze. Dar reducerea cheltuielilor bugetare, pentru că despre asta vorbim, scăderea numărului de angajaţi, reducerea salariilor, desfiinţarea unor SRL-uri înfiinţate inutil etc. (…) se poate reflecta în diferenţa de bani pe care nu o mai primim de la bugetul de stat şi în, probabil, puţinii bani care ne vor rămâne în buzunar în urma scăderii sau nu a taxelor şi a impozitelor”.

În replică, Sebastian Buzilă, consilier local şi preşedintele PNL Harghita, a spus că pentru a lua decizia dacă e mai bine ca Topliţa să fie oraş sau municipiu, „cred că trebuie să vedem care sunt avantajele şi dezavantajele, dar, încă o dată spun, trebuie să vedem cu datele corecte”.

În primul rând, acesta a spus că nu există „un examen periodic pe care trebuie să-l dăm să rămânem ca municipiu sau să trecem ca oraş”. Se poate în schimb ca locuitorii, prin referendum, să hotărască dacă localitatea revine la statutul de oraş. „Dacă vedem că e mai bine să devenim oraş, foarte bine, să devenim oraş. Dar dacă nu, poate ar fi bine să rămânem (n.n. – municipiu). Şi am să vin cu argumente”, a spus Sebastian Buzilă.

„Vorbim de reducerea posturilor la primărie. (…) Ordonanţa 63 din 2010 prevede pentru oraş un număr maxim de posturi de 130. Primăria Topliţa are 120 de oameni angajaţi în momentul de faţă conform Hotărârii Consiliului Local (HCL) 31 din 2019. (…) Referitor la faptul că la un moment dat erau 80 de angajaţi şi acum sunt 120, să nu uităm că atunci nu exista azil de bătrâni, nu exista SPA, nu exista cinematograf. Automat, înfiinţând aceste instituţii, care aduc şi venituri, nu numai cheltuieli, au trebuit angajaţi oameni. Dacă considerăm că nu mai avem nevoie de instituţiile astea, nici o problemă, le închidem, dar asta nu depinde dacă suntem oraş sau municipiu. Nu are legătură. Prin trecerea de la municipiu la oraş nu scade numărul de angajaţi”, a punctat consilierul local.

De asemenea, acesta a spus că nu este angajat al primăriei „şi cred că sunt mult prea mari salariile în comparaţie cu viaţa economică din oraş”. „Poate ar trebui să mai scadă, sunt de acord. Dar iarăşi nu are legătură cu statutul de oraş sau municipiu. Asta se poate hotărî în consiliul local foarte bine”.

În legătură cu scăderea impozitelor, Sebastian Buzilă a spus că singura diferenţă dintre oraş şi municipiu la impozitele pe clădiri este coeficientul care se aplică la valoarea impozabilă a clădirii, la oraş fiind de 2,3, iar la municipiu de 2,4. „Adică o diferenţă de impozitare de 4,2% per total. Dar în acelaşi timp consiliul local are o marjă prin care hotărăşte încă un coeficient ce valoare are. Acest coeficient în Topliţa e undeva la jumătate. Dacă se vrea, chiar cu statutul de municipiu, se poate scădea cam la jumătate impozitul pe clădiri sau se poate dubla impozitul pe clădiri. Depinde de tipul de clădiri. Nu depinde de statutul de municipiu”, a explicat preşedintele PNL Harghita, precizând că alte oraşe din judeţ au impozite mai mari decât în Topliţa. „Deci, impozitarea poate să scadă fără să devenim oraş”.

În legătură cu posibilele investiţii din Topliţa, datorate faptului că investitorii ar veni automat în localitate odată cu revenirea la statutul de oraş, Sebastian Buzilă a explicat că este strict legată de impozitare. „Iar impozitarea, după cum am zis, poate să scadă fără să devenim oraş. Deci e falsă din punctul meu de vedere această idee”.

„Singurul avantaj” ar fi trecerea drumurilor naţionale care traversează municipiul la CNAIR

Preşedintele PNL Harghita a spus că „singurul avantaj” în a redeveni Topliţa oraş este că drumurile naţionale care traversează localitatea ar trece de la administraţia locală la Compania Naţională de Drumuri. Iar în acest fel cheltuielile cu deszăpezirea nu vor mai fi în sarcina primăriei. „Acesta, din punctul meu de vedere – a spus vorbitorul – este singurul avantaj. În rest nu e nici un avantaj. Iar la capitolul dezavantaje nete în a deveni oraş este ce aţi spus: de la buget se alocă în fiecare an sume diferite pentru oraş şi municipiu. O sumă dublă, după cum aţi spus, la municipiu faţă de oraş, înseamnă foarte mult pe fondul faptului că nu o să scadă cheltuielile cu salariile automat din moment ce devenim oraş”.

Sebastian Buzilă a mai punctat, legat de instituţiile din Topliţa, că „nu avem de unde să ştim sigur dacă se desfiinţează sau nu”.

„Trebuie să punem în balanţă avantajele şi dezavantajele. Salariaţii clar nu o să scadă de la Primăria Topliţa odată cu schimbarea statutului. Salariile nu scad odată cu schimbarea statutului. Impozitele nu scad automat odată cu schimbarea statutului. Poate să scadă toate astea foarte bine rămânând municipiu; hotărăşte consiliul local”, a concluzionat preşedintele PNL Harghita.

Vicepreşedintele USR Topliţa, Mihai Calinovici, a spus la rândul său că prin revenirea la statutul de oraş „avem numai de pierdut, nu avem nimic de câştigat”. „În loc să progresăm, ne ducem înapoi”.

∗∗∗

Prin revenirea la statutul de oraş ar putea creşte calitatea serviciilor sau că Topliţa nu arată a municipiu ori că din 2002, de când a devenit municipiu, nu au văzut nici un beneficiu pentru localitate, dimpotrivă etc. – au fost alte păreri.

În cadrul discuţiilor au fost atinse de vorbitori multe probleme, care însă nu aveau legătură cu scopul întâlnirii (a fost vorba despre nemulţumiri faţă de atitudinea funcţionarilor, pretinse firme căpuşă ale primăriei, preţul mare al apei potabile şi la serviciile de salubritate etc.).

Discuţiile sunt departe de a se încheia pe acest subiect. Sever Hirişcău a spus că în momentul de faţă se strâng semnături ale locuitorilor pentru a fi înaintate primarului, ca acesta să propună în consiliul local organizarea unui referendum pe tema statutului localităţii. Chiar dacă la întâlnirea de duminică nu au fost foarte mulţi locuitori, până în prezent, conform liderului PMP Topliţa, erau strânse aproximativ 1.500 de semnături. (Consemnare de Şt. Pătrîntaş)

Comentarii:

comentarii

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.