Puteți susține ziarul Informația Harghitei și, implicit, această pagină de Internet
prin direcționarea către Fundația „Adevărul Harghitei”
a până la 3,5% din impozitul datorat.

Serviciul de Probaţiune Harghita – instituţia care reintegrează persoanele condamnate în mediul social | Informația Harghitei - jurnal independent
sâmbătă , 20 aprilie 2024
Home » Societate » Serviciul de Probaţiune Harghita – instituţia care reintegrează persoanele condamnate în mediul social
Serviciul de Probaţiune Harghita – instituţia care reintegrează persoanele condamnate în mediul social

Serviciul de Probaţiune Harghita – instituţia care reintegrează persoanele condamnate în mediul social

Cei cinci consilieri de probaţiune din Harghita au reuşit performanţa de a pune în executare anul trecut aproape 400 de sentinţe penale şi de a derula activităţi de supraveghere în aproximativ 1.200 de cazuri. Pe lângă acestea, au întocmit 166 de rapoarte şi referate de evaluare şi au participat la nu mai puţin de 43 de comisii de liberare condiţionată organizate la nivelul Penitenciarului Miercurea Ciuc.

Rezumată strict la cifre, activitatea Serviciului de Probaţiune Harghita – instituţie al cărei personal este mult subdimesionat – relevă efortul constant depus de-a lungul anului trecut pentru sprijinirea reintegrării sociale a persoanelor condamnate penal. Datele statistice oferite de Raluca Radu, consilier PR în cadrul Serviciului de Probaţiune Harghita, arată că 75 de persoane supravegheate au urmat programe de reintegrare socială în cadrul serviciului, consilierii de probaţiune oferindu-le consiliere individuală sau de grup, în scopul prevenirii săvârşirii de noi infracţiuni şi, pe cale de consecinţă, a creşterii siguranţei publice. De asemenea, au făcut demersuri pentru înscrierea acestora la cursuri şcolare şi de calificare profesională, ori pentru a beneficia de tratament şi îngrijire medicală. În 496 de cazuri, persoanele aflate în supravegherea serviciului au prestat muncă în folosul comunităţii în cadrul primăriilor, unităţilor sanitare sau al centrelor de plasament de pe raza teritorială a judeţului.

Consilierii de probaţiune au urmărit şi recuperarea prejudiciilor stabilite ca daune materiale şi morale cu titlu de obligaţii civile în sarcina persoanelor condamnate într-un număr de 143 de cazuri.

În ceea ce priveşte natura infracţiunilor pentru care persoanele condamnate se află în supraveghere, o pondere semnificativă în cazuistica Serviciului de Probaţiune Harghita o deţin cele privind regimul circulaţiei. Ele reprezintă 50% din total şi au ca obiect conducerea unui vehicul sub influenţa alcoolului, conducerea unui vehicul fără permis sau a unui autovehicul neînmatriculat, părăsirea locului accidentului, refuzul sau sustragerea de la prelevarea de mostre biologice. Urmează, în ordine descrescătoare, infracţiunile contra persoanei: lovire şi alte violente, vătămare corporală, lovituri cauzatoare de moarte, încăierare, ucidere din culpă, tentativă de omor (10%), infracţiunile de natură patrimonială: furt, furt calificat, tâlhărie (9%) şi infracţiunile privind regimul silvic: tăiere ilegală de arbori, furt de arbori (7%). Într-o pondere mult mai mică sunt prezente în evidenţele serviciului şi cazuri de supraveghere pentru infracţiuni precum pornografia infantilă, proxenetismul, traficul de droguri, violul, infracţiunile privind operaţiuni economice, infracţiunile de înşelăciune, de tulburare a liniştii publice, de corupţie sau de fals şi uz de fals.

„Aceste date statistice ne ajută să identificăm nevoile sociale cu potenţial criminogen ale persoanelor aflate în supravegherea serviciului nostru şi să putem interveni şi răspunde în acord cu problemele acestora” a declarat Raluca Radu, consilier responsabil de comunicare în cadrul Serviciului de Probaţiune Harghita.

Potrivit sursei citate, colaborarea la nivel instituţional s-a realizat cu primăriile, unităţile şcolare şi sanitare din judeţ, instanţele de judecată, Inspectoratul Judeţean de Poliţie Harghita, Direcţia Generală a Paşapoartelor, Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră, Direcţia Generală de Evidenţa Persoanelor, Inspectoratul Şcolar Judeţean Harghita, DGASPC Harghita, AJOFM Harghita, Casa Judeţeană de Pensii Harghita, Inspectoratul Judeţean de Jandarmi Harghita, Penitenciarul Miercurea Ciuc şi cu Agenţia Naţională Împotriva Traficului de Persoane Mureş.

În principal, activitatea de probaţiune constă în evaluarea inculpaţilor majori sau minori, la solicitarea organelor judiciare, supravegherea persoanelor sancţionate penal cu măsuri alternative detenţiei – măsuri educative în cazul minorilor, iar în cazul majorilor, suspendare sub supraveghere – şi amânarea aplicării pedepsei pe durata unor termene de supraveghere stabilite de instanţele de judecată.

Activitatea complexă pe care o desfăşoară consilierii de probaţiune nu este una statică, activitatea de probaţiune prin întrevederi periodice cu persoanele aflate în supraveghere la sediul serviciului îmbinându-se cu deplasările pe teren, în scopul colectării de informaţii cât mai fidele, construirii unor legături cu membrii comunităţii în mod real şi autentic şi a creării unei reţele comunitare funcţionale.

„Serviciul de Probaţiune Harghita, ca serviciu public, contribuie la înfăptuirea actului de justiţie în interesul comunităţii în scopul reabilitării sociale a infractorilor, diminuării riscului de săvârşire a unor noi infracţiuni şi al creşterii gradului de siguranţă în comunitate. (…) Persoanele aflate în supravegherea serviciului de probaţiune beneficiază, fără a trece prin experienţa privării de libertate, de avantajul de a-şi îndeplini în continuare rolul lor familial, profesional, economic în societate, creându-se mult mai rapid premisele unei reintegrări sociale cu şanse de reuşită. Probaţiunea contribuie la reintegrarea socială a persoanelor condamnate penal, reprezentând o alternativă viabilă detenţiei, contribuind la reducerea costurilor economice ale statului”, a conchis consiliera Raluca Radu.

Serviciul de probaţiune este o instituie care activează în domeniul justiţiei penale. Conceptul de probaţiune, în sensul reintegrării persoanelor aflate în conflict cu legea penală, este unul relativ nou în spaţiul juridic românesc, acesta apărând după 1990.

D. MEZEY

Comentarii:

comentarii

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.