Tabără pentru copiii maghiari cu scopul exersării utilizării limbii române | Informația Harghitei - jurnal independent
vineri , 24 septembrie 2021
Home » Învățământ » Tabără pentru copiii maghiari cu scopul exersării utilizării limbii române
Tabără pentru copiii maghiari cu scopul exersării utilizării limbii române

Tabără pentru copiii maghiari cu scopul exersării utilizării limbii române

  • „Problema identificată a fost generată de faptul că se constată carenţe în cunoaşterea limbii române la copiii maghiari, precum şi o scăzută comunicare între copiii ce aparţin celor două etnii”
  • O iniţiativă lăudabilă, în contextul scandalului de la Odorheiu Secuiesc, izbucnit tocmai datorită necunoaşterii limbii oficiale de stat de către o vânzătoare dintr-un supermarket

Un număr de 80 de copii din clasele II-IV din localităţile aparţinând Ciucului de Sus participă în oraşul Bălan, pe parcursul acestei săptămâni, la o tabără menită a încuraja folosirea şi cunoaşterea limbii române, precum şi la intercunoaşterea şi împrietenirea copiilor români şi maghiari. La aceste activităţi participă 40 de copii maghiari din satele Ciucului de Sus, alături de 40 de copii români din oraşul Bălan.

Iniţiativa acestei tabere aparţine primarilor din Ciucul de Sus şi este organizată de Primăria oraşului Bălan, Asociaţia Microregională Felcsík şi Asociaţia Ecosportivă „Sufletul Hăşmaşului” din fosta urbe minieră, cu finanţări mixte.

Într-un comunicat de presă comun al celor trei organizatori se arată că printre premisele care au condus la o asemenea iniţiativă se numără şi faptul că „oraşul Bălan este o localitate preponderent locuită de români, fiind parte a zonei microregionale cunoscută sub denumirea de Ciucul de Sus (Felcsík), alături de comunele Ciceu, Siculeni, Racu, Mădăraş, Dăneşti, Cârţa, Tomeşti, Sândominic”, locuite majoritar de etnici maghiari.

Iar „problema identificată a fost generată de faptul că se constată carenţe în cunoaşterea limbii române la nivelul copiilor maghiari, precum şi o scăzută comunicare între copiii ce aparţin celor două etnii. Astfel a fost identificată necesitatea de a suplimenta prin activităţi extra-şcolare pregătirea în acest domeniu a copiilor şi stimularea dialogului între copiii maghiari şi români.

„În acest context, la iniţiativa primarilor din zona Ciucului de Sus şi prin intermediul unei finanţări mixte la care au contribuit atât părinţii copiilor participanţi, cât şi alţi finanţatori (Consiliul Judeţean Harghita, DRI, BGA), sub organizarea Asociaţiei Microregionale Felcsík şi a Asociaţiei Ecosportive Sufletul Hăşmaşului din oraşul Bălan, a fost imaginată şi se implementează în aceste zile o tabără pilot, cu scopul de a îmbunătăţi cunoaşterea reciprocă a limbilor etniilor conlocuitoare (români şi maghiari), la care participă 40 de copii maghiari din satele Ciucului de Sus, alături de 40 de copii români din oraşul Bălan”, potrivit comunicatului.

„În zonă oamenii se implică şi lucrează pentru rezolvarea problemelor, în spiritul dialogului şi bunei înţelegeri”

În cadrul taberei, programul gândit de profesori şi colaboratori ai Asociaţiei Ecosportive „Sufletul Hăşmaşului” – şi supervizat de Asociaţia Microregională Ciucul de Sus – cuprinde activităţi non-formale cu multe jocuri specifice categoriei de vârstă, cu scopul de a stimula dialogul dintre copii şi în special utilizarea corectă a limbii române.

„Considerăm că astfel de iniţiative constituie o implicare corectă şi responsabilă pentru asigurarea unui climat sănătos de convieţuire interetnică şi de dezvoltare armonioasă a copiilor ca locuitori ai judeţului şi ţării noastre. Oraşul Bălan, ca gazdă a frumoasei iniţiative, asigură reprezentaţii mass-media şi opinia publică că în zonă oamenii se implică şi lucrează pentru rezolvarea problemelor, în spiritul dialogului şi bunei înţelegeri”, se mai arată în comunicatul comun al Primăriei oraşului Bălan, Asociaţiei Microregionale Ciucul de Sus şi Asociaţiei Ecosportive „Sufletul Hăşmaşului”.

La rândul său, primarul oraşului Bălan, Gheorghe Iojiban, şi-a exprimat convingerea că această iniţiativă se va extinde şi la nivelul altor localităţi din zonă. „Prietenia şi buna înţelegere dintre oameni şi localităţi determină apariţia unor proiecte în spiritul comunicării şi înţelegerii reciproce! Pentru că noi vrem să acţionăm responsabil şi suntem conştienţi că viitorul este al dialogului şi respectului reciproc. Sunt bucuros să văd între participanţi copii ai oficialităţilor din localităţile învecinate, semn de încredere şi prietenie. Îmi exprim speranţa că aceşti copii se vor simţi bine la Bălan, vă asigur că facem tot posibilul în acest sens şi ştiu că iniţiativa primarilor din zona Ciucului de Sus se va replica la nivelul altor localităţi”, a declarat primarul oraşului Bălan. Acesta a mai menţionat, în legătură cu condiţiile oferite participanţilor la tabără, că începând cu luna martie 2017, Primăria oraşului Bălan, împreună cu Liceul Tehnologic Liviu Rebreanu, au demarat activitatea unui campus şcolar modern, cu facilităţi de cazare şi oferire a mesei pentru grupuri mari, „activitate care astăzi se bucură de un real succes”.

∗∗∗

Iată o iniţiativă lăudabilă în contextul scandalului de la Odorheiu Secuiesc, izbucnit tocmai datorită necunoaşterii limbii oficiale de stat ori refuzului de a o vorbi al unei vânzătoare din supermarket-ul Kaufland. O iniţiativă care contravine viziunii etnocentriste despre învăţământ a tuturor partidelor politice maghiare din România, care a dus la segregarea învăţământului pe criterii etnice. Iar la alt nivel a început să se înţeleagă faptul că necunoaşterea limbii române de către copiii etnici maghiari reprezintă un handicap pentru ei, care are influenţe negative asupra dezvoltării lor şi construirii unui viitor în ţara în care s-au născut, dar care influenţează şi buna convieţuire în zonă. Trebuie precizat că organizarea acestei tabere în această perioadă este doar o coincidenţă, ea fiind pregătită cu mult timp înainte.

Astfel de iniţiative vin, totodată, şi pentru a contrabalansa marea mizerie făcută după 1989, la presiunea liderilor maghiari, când şcolile cu predare în limbile maghiară şi română au fost separate. Astfel că, în condiţiile în care copiii maghiari şi români nu se mai întâlnesc, nu mai comunică şi nu se mai joacă în curtea şcolii, s-a ajuns, iată, la „necesitatea de a suplimenta prin activităţi extra-şcolare (…) stimularea dialogului între copiii maghiari şi români”. (Şt.P.)

Comentarii:

comentarii

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.