Informația Harghitei – jurnal independent singurul jurnal independent editat în limba română din județul Harghita
Procentul elevilor de clasa a VIII-a care intenţionează să participe la Evaluarea Naţională din 2022 a crescut cu 5% faţă de anul şcolar anterior, reiese dintr-un studiu realizat de Inspectoratul Şcolar Judeţean (IŞJ) Harghita în luna octombrie şi făcut public recent. Dacă în anul şcolar 2020-2021 şi-au exprimat intenţia de a participa la Evaluarea Naţională 91% dintre elevii chestionaţi, în anul şcolar 2021-2022 acest procent a crescut la 96%. Procentul elevilor din mediul rural care doresc să participe la acest examen este mai mic decât al celor din mediul urban. „Ponderea în rândul fetelor de a se prezenta la examen este ceva mai ridicată decât cea a băieţilor. Totuşi, diferenţa dintre intenţia fetelor şi cea a băieţilor din 2021-2022 (96%/95%) este mult mai mică decât în anul şcolar 2020-2021 (97%/86%)”, se arată în studiu.
Studiul realizat de IŞJ Harghita în rândul elevilor de clasa a VIII-a a vizat gradul de pregătire al acestora pentru examenul de Evaluare Naţională din anul 2022, precum şi cunoaşterea situaţiei actuale a orientării şcolare şi profesionale a acestor elevi. Chestionarele au fost completate în perioada 8-22 octombrie 2021, anonim, online. Răspunsurile la cele 16 întrebări ale chestionarului, formulate în limbile română şi maghiară, provin de la fiecare unitate de învăţământ, fiind completate de câte doi elevi din fiecare clasă. Inspectorii şcolari au prelucrat 33 de răspunsuri în limba română şi 228 de răspunsuri în limba maghiară, în total 261 de chestionare. Chestionarele au fost completate de 133 de fete şi de 128 de băieţi. 85 de elevi frecventează o şcoală în mediul urban şi 176 o şcoală în mediul rural.
Potrivit rezultatelor cercetării, elevii clasei a VIII-a sunt conştienţi că după încheierea anului şcolar va urma Evaluarea Naţională şi doar 4% dintre ei nu se gândeşte încă la acest examen. În urmă cu un an, 5% dintre elevi nu se gândeau la acest examen. La fel ca în anul anterior, fetele se gândesc mai frecvent la Evaluarea Naţională din 2022, în proporţie de 60%, în timp ce băieţii într-o măsură de 38%.
Conform sursei citate, peste două treimi dintre elevi a început puţin câte puţin să se pregătească pentru examenul din 2022. „Totuşi, numai 14% dintre elevi recunosc că se pregătesc intens pentru examen, cu toate acestea, procentul este mai ridicat decât în anul şcolar 2020-2021 (când acesta era de 9%).
(…) O diferenţă de abordare a pregătirii intense pentru examen apare între fete şi băieţi (fete: 17%, băieţi: 10%)”, se arată în studiul realizat de inspectorii şcolari Bartolf Hedwig şi Hodgyai László.
A crescut numărul elevilor care merg la ore particulare (meditaţii)
În cercetare se remarcă că peste jumătate dintre profesorii care predau la clasa a VIII-a ţin ore de pregătire pentru examen, „procentul fiind ceva mai ridicat (cu 3% mai mare) decât în anul şcolar precedent”.
La fel ca în anii anteriori, profesorii care predau în mediul rural şi care le ţin ore de pregătire, săptămânal, elevilor de clasa a VIII-a sunt mai numeroşi (59%) decât cei care predau în mediul urban (40%). De asemenea, profesorii din mediul rural sunt mai conştiincioşi în ceea ce priveşte ţinerea orelor de pregătire pentru examen decât profesorii de la şcolile din oraşe: în mediul urban, 20% dintre profesorii care predau la clasa a VIII-a nu le ţin elevilor nici un fel de pregătire, în timp ce în mediul rural acest procent este de doar 10%.
„Am constatat, cu bucurie, că aproape jumătate dintre elevi (47,89%) învaţă totdeauna singuri, adică nu au nevoie de nici un ajutor. Totuşi, un sfert (25,29%) dintre respondenţi afirmă că învaţă pentru examen cu ajutorul altor persoane: a fraţilor sau atât cu ajutorul părinţilor, cât şi a profesorului meditator sau atât singur, cât şi cu un prieten/o prietenă etc.”, se precizează în studiu.
În acest an şcolar, faţă de cel anterior, a crescut uşor numărul elevilor care merg la ore particulare (meditaţii) la disciplinele de examen. În anul şcolar 2020-2021, mergeau la meditaţii 32% dintre elevii clasei a VIII-a, în timp ce în acest an şcolar participă la meditaţii 36% dintre elevi.
Cum era de aşteptat, în mediul urban „fenomenul de a lua meditaţii este mult mai pronunţat decât în mediul rural”. În mediul urban aproape jumătate dintre elevi merge la meditaţii, după ce a participat la programul şcolar obligatoriu, care este de peste 30 de ore/săptămânal. În mediul rural, procentul elevilor care merg la meditaţii pentru examen este de 27%, aproape la fel ca în anul şcolar anterior (28%).
„Nu reprezintă o surpriză faptul că majoritatea elevilor de clasa a VIII-a, dintre cei care iau meditaţii, solicită ajutor la limba şi literatura română şi la matematică, cunoscându-se că în judeţul nostru, acestea sunt disciplinele la care, ani de-a rândul, s-au obţinut rezultate mai slabe faţă de media pe ţară”, se precizează în studiu.
Conform datelor IŞJ Harghita, peste trei sferturi dintre elevi au indicat liceul ca formă de învăţământ preferată după absolvirea clasei a VIII-a. Elevii din mediul rural doresc să se îndrepte spre şcoala profesională într-un procent mai mare (28%) decât cei care învaţă în mediul urban (13%). Totodată, băieţii doresc să-şi continue studiile la o şcoală profesională într-un procent mai mare (30%) decât fetele (17%). „Îmbucurător este faptul că 57% dintre actualii elevi ai clasei a VIII-a ştiu deja la ce specializare/calificare şi-ar continua studiile în 2022. Însă şi numărul celor încă nehotărâţi este destul de ridicat (36%), adică peste o treime dintre elevii clasei terminale de gimnaziu”, se arată în document.
Din studiu mai reiese că toţi elevii care provin de la şcolile cu predare în limba română doresc să înveţe mai departe în limba română.
Dintre elevii de la secţia maghiară, 94,74% afirmă că doresc să-şi continue studiile în limba maghiară, iar 3,51% în limba română.
***
În anul şcolar 2020-2021, în judeţul Harghita la Evaluarea Naţională rata de promovare a fost de 75,9%. Procentul de promovare la Limba şi literatura română a fost de 55,51%, la Matematică de 69,01%, iar la ultima disciplină, Limba şi literatura maghiară, de 95,97%. (Şt.P.)
