Puteți susține ziarul Informația Harghitei și, implicit, această pagină de Internet
prin direcționarea către Fundația „Adevărul Harghitei”
a până la 3,5% din impozitul datorat.

Strategia pentru Turism a judeţului, până în 2027 | Informația Harghitei - jurnal independent
joi , 28 martie 2024
Home » Economic » Strategia pentru Turism a judeţului, până în 2027
Strategia pentru Turism a judeţului, până în 2027

Strategia pentru Turism a judeţului, până în 2027

  • „Judeţul Harghita va deveni una dintre cele mai importante destinaţii turistice din România, împreună cu judeţul Covasna, având la bază un turism activ şi un ecosistem specific, dar şi cu alte elemente complementare”

Contextul actual

Ecosistemul turistic a fost unul dintre cele mai grav afectate de criza provocată de noul coronavirus şi de restricţiile de circulaţie cu care a venit la pachet.

Specialiştii în Turism au remarcat schimbarea tendinţelor la nivel european, efectele măsurilor impuse de Pandemia COVID-19 şi ale transformărilor generate lăsându-şi amprenta deopotrivă asupra evoluţiilor înregistrate în domeniu la nivel naţional, regional şi local.

În prezent, turismul intern domină la nivel naţional. Turiştii sunt atraşi în special de destinaţiile mai puţin aglomerate, „verzi”, care oferă calitate şi înainte de toate siguranţă; sunt ideale pentru familii şi grupuri mici care preferă relaxarea în natură: ecoturismul, drumeţiile, turismul balnear, agroturismul, turismul montan sportiv, gastroturismul, turismul cultural, religios sau cel de aventură. Avantaj Harghita!

Majoritatea turiştilor călătoresc în weekend-uri şi în perioadele de concediu, mai scurte acum decât înainte de pandemie.

În privinţa turismului harghitean, statisticile arată o scădere dramatică a numărului de turişti care au vizitat judeţul în 2020, faţă de numărul sosirilor înregistrate în anul precedent. Concret, dacă până în noiembrie 2019 au sosit în Harghita 237.386 de vizitatori, marea majoritate (77,44%) turişti interni şi 22,56% turişti străini, anul trecut, în aceeaşi perioadă de referinţă, numărul vizitatorilor s-a diminuat cu 57,05%, potrivit statisticilor.

Actualmente, în Harghita există 602 unităţi clasificate, iar capacitatea totală este de 12.172 de locuri. Cele mai vizitate destinaţii turistice în anul 2020 au fost Băile Tuşnad, Praid, Miercurea Ciuc, Odorheiu Secuiesc, Gheorgheni, Borsec, Topliţa, Zetea, Vlăhiţa şi Corund, potrivit datelor prezentate în Strategia pentru Turism a judeţului.

Chestiuni care trebuie să-şi găsească rezolvarea

Specialiştii care au studiat fenomenul şi au elaborat Strategia judeţeană pentru dezvoltarea Turismului până în anul 2027, au constatat că, în principal, acestea se leagă de resursele turistice, de infrastructura turistică, de resursele umane şi de micromediul turistic. Să le luăm pe rând.

Resursele naturale existente „nu sunt integrate eficient în circuitul turistic”, susţin cunoscătorii, iar potenţialul Turismului de sănătate nu este dezvoltat conform nevoilor identificate în cadrul grupului ţintă. În acelaşi timp, se constată deteriorarea calităţii estetice a peisajului şi a biodiversităţii, „ca urmare a exploatării abuzive a pădurii şi a absenţei controlului în privinţa construcţiilor”.

Peisajul cultural este „neîntreţinut corespunzător”, relevă studiile efectuate, care reclamă lucrări de construcţie şi de modernizare neadecvate în cazul unor clădiri monument sau cu valoare de patrimoniu, lipsa controlului şi a intervenţiei timpurii a autorităţilor competente.

La cele mai sus menţionate se adaugă apariţia pagubelor provocate de animalele sălbatice – urşi, mistreţi, lupi – ca urmare a reducerii habitatului acestor specii şi prezenţa frecventă a câinilor vagabonzi, în lipsa unor plasamente specializate şi a unor adăposturi cel puţin temporare.

Infrastructura turistică lasă de dorit din cauza nivelului calitativ „scăzut” al unor hoteluri existente în unele staţiuni, a stării de degradare accentuate a bazelor de cazare, de tratament şi de agrement, lipsei capitalului necesar, a complexelor balneare cu ofertă diversificată de servicii de agrement funcţionale tot timpul anului, capacitatea redusă a domeniului schiabil, lipsa instalaţiilor de transport pe cablu utilizabile şi în sezonul estival (telecabina, telegondola), lipsa caracterului de reţea sau sistem al domeniului schiabil, „pârtiile fiind scurte”, lipsa traseelor de cicloturism din oraşe, din staţiuni şi din zonele extravilane, cu excepţia Ciucului inferior.

În privinţa resurselor umane, s-au consemnat, între altele, deficitul de capital uman specializat în domeniul turismului, necesitatea formării profesionale a personalului potenţial angajat în acest sector, „deficienţe ale culturii antreprenoriale în privinţa managementului resurselor umane”, precum şi „prestigiul scăzut” al ocupaţiilor turistice şi de ospitalitate.

Şi nu în ultimul rând sunt evidenţiate ca „probleme” la nivelul resurselor umane „comunicarea în limba română şi/sau în alte limbi străine de circulaţie internaţională şi nivelul scăzut de cunoaştere atât a limbii române, cât şi a celor de circulaţie internaţională”.

Între neajunsurile ce ţin de micromediul turistic primează „lipsa de adaptabilitate la noile tendinţe ale cererii turistice”, intensificarea competiţiei turistice internaţionale, în paralel cu descreşterea competitivităţii ofertei locale, regionale, „probleme aparente descurajatoare pentru turismul activ”.

Soluţii şi obiective

Pentru rezolvarea problemelor prezentate şi realizarea obiectivelor strategiei integrate pentru Turism a judeţului, Consiliul Judeţean (CJ) Harghita, a elaborat cinci axe de dezvoltare: Amenajarea şi valorificarea resurselor turistice naturale şi antropice (determinate de acţiunea umană – n.a.); Stimularea dezvoltării structurilor de primire turistică şi a altor infrastructuri conexe; Dezvoltarea sistemului organizatoric al turismului din judeţ; Marketingul destinaţiei Harghita şi Domeniile de intervenţii/programe pentru obţinerea fondurilor necesare. Trebuie să menţionăm aici, că pentru fiecare dintre acestea au fost stabilite obiectivele specifice, activităţile, partenerii şi sursele de finanţare aferente.

Astfel, în anii care urmează vor fi sprijinite, între altele, valorificarea resurselor turistice, restaurarea, conservarea şi punerea în valoare a patrimoniului arhitectonic, religios şi etnografic, conservarea peisagistică a parcurilor naţionale şi a rezervaţiilor naturale, reabilitarea şi modernizarea băilor tradiţionale  existente, amenajarea de centre de tratament în localităţile care dispun de resurse balneare, valorificarea potenţialului turistic montan şi, foarte important, amenajarea drumurilor şi căilor de acces la resursele naturale turistice, a spaţiilor de recreere şi popas şi sprijinirea investiţiilor în domeniul infrastructurii de cazare. Şi nu în cele din urmă, crearea unei imagini pozitive, diferenţiate şi atractive a judeţului, atât la nivel intern cât şi la nivel internaţional, ca destinaţie turistică competitivă.

În realizarea obiectivelor stabilite prin strategie, consiliul judeţean mizează pe parteneriatele cu Uniunea Europeană, Ministerul Culturii, Instituţiile de Sănătate, Instituţiile de Învăţământ, Agenţia Judeţeană de Ocupare a Forţei de Muncă, spitalele, întreprinderile cu activitate rustică şi pe parteneriate public-privat.

Şi pentru că orice strategie de dezvoltare locală plasată sub responsabilitatea comunităţii necesită fonduri serioase, consiliul judeţean se va folosi de toate oportunităţile de finanţare oferite prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală, Programul Operaţional Regional, prin Programul Start-UP Nation şi nu numai.

În 2021, ca oricare alt domeniu, fie el major sau secundar, Turismul, grav afectat de pandemia COVID-19, face eforturi să revină la normalitate.

„O normalitate, fireşte, aşa cum o permite pandemia, care îşi întinde umbra asupra întregii noastre existenţe”, arată reprezentanţii Consiliului Judeţean Harghita şi ai Asociaţiei de Dezvoltare Intercomunitară (ADI) Harghita.

Potrivit acestora, până în 2027, „judeţul Harghita va deveni una dintre cele mai importante destinaţii turistice din România, împreună cu judeţul Covasna, având la bază un turism activ şi un ecosistem specific, care va îngloba şi alte elemente complementare din zonă: balneare, culturale, rurale”, menite să sporească circulaţia turistică, înnoptările în toate destinaţiile din judeţ, să asigure unicitate şi diversificare pentru zonele cu potenţial natural redus, pentru asigurarea dezvoltării echilibrate a teritoriului.

DANIELA MEZEY

Comentarii:

comentarii

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.