Spitalul Judeţean de Urgenţă Miercurea-Ciuc a început procesul de digitalizare a secţiei ATI
Spitalul Judeţean de Urgenţă Miercurea-Ciuc, în parteneriat cu Consiliul Judeţean Harghita, desfăşoară un proiect, finanţat prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, care are în vedere digitalizarea secţiei de terapie intensivă.
Stekbauer Zsombor-Norbert, directorul economic al spitalului, preciza, în cadrul conferinţei de prezentare a proiectului, că acesta prevede achiziţia şi instalarea unor aparate care vor permite stocarea unor informaţii ale pacienţilor pentru monitorizare, precum şi pentru folosirea ulterioară.
Valoarea totală a proiectului este de aproximativ 5.600.000 lei, din care 4.400.000 lei reprezintă costurile eligibile, iar aproape 1.200.000 de lei contribuţia proprie a spitalului şi a Consiliului Judeţean.
Kánya Botond, managerul de proiect, afirma că în prezent sunt semnate contractele de furnizare şi de punere în funcţiune a dispozitivelor medicale şi a software-ului, iar dacă totul merge bine, sistemul va putea fi implementat la sfârşitul lunii septembrie.
Kánya Botond mai arăta că sistemul este prezent doar în două spitale din ţară (unul în Timişoara, altul în Bucureşti) şi că ar putea fi primul funcţional în cadrul unui spital judeţean de urgenţă sau spital judeţean clinic.
Despre beneficiile sistemului a vorbit dr. Bartha István, medic şef secţie ATI. Un prim aspect important scos în evidenţă de acesta era că personalul medical are acces direct şi în timp real la date precum respiraţia, EKG-ul, tensiunea arterială şi diureză, lucru foarte important mai ales într-o secţie complexă cum este terapia intensivă. Dădea şi un exemplu în acest sens: dacă un pacient are o scădere de diureză, aceasta poate fi observată în decurs de câteva ore. În schimb, sistemul digitalizat dacă vede o discrepanţă între diureză şi aportul hidric semnalează că pacientul poate dezvolta o leziune renală şi astfel se poate interveni la timp.
Un alt aspect important este că prin folosirea sistemului digital se renunţă la hârtie. Un pacient are multe hârtii: foaie de observaţie, foaie de observaţie terapie intensivă, foaie de observaţie de anestezie, condicile şi alte registre care sunt în format hârtie. Pe de o parte, asta înseamnă posibilităţi de greşeli. Pe de altă parte, folosirea hârtiilor şi a fişelor pacienţilor pot constitui şi vectori de transmitere a infecţiilor: pacientul, împreună cu fişa medicală, este internat la secţia chirurgie, de unde intră în blocul operator, de acolo este transportat la terapie intensivă, apoi dus la cardiologie. Şi astfel, prin eliminarea hârtiei se pot preveni infecţiile, inclusiv prevenirea celor nosocomiale, explica medicul şef de secţie.
Sistemul digital permite şi accesarea datelor unei internări anterioare, oferind informaţii referitoare la tratamentul administrat atunci, la bolile avute şi la comportamentul avut pe timpul internării. Totodată, prin extinderea digitalizării în cât mai multe spitale s-ar putea face transferul de date intra-spitalicesc.
Dr. Bartha István a mai precizat că informaţiile din sistem pot fi folosite şi pentru cercetare, pe baza acesteia putându-se adapta tratamentele la profilul pacienţilor.
Acesta a vorbit şi despre transparenţa pe care o oferă sistemul, o dată salvate datele nemaiputând fi modificate. Iar o transparenţă mai ridicată aduce o creştere a încrederii pacienţilor.
În final, medicul şef de secţie ATI spunea că pentru implementarea corectă a sistemului cel mai important este formarea personală, nefiind suficientă o singură sesiune de pregătire. În acest context, el amintea că anul trecut a fost introdusă, în România, prima fişă clinică hibridă de terapie intensivă din România. Fişa este completată în format digital şi printată. Diagnosticele, intervenţiile, medicamentele şi alte informaţii sunt copiate de program şi astfel se reduc erorile umane şi birocraţia, crescând timpul alocat pentru pacient şi calitatea actului medical. De altfel, un studiu realizat anul trecut a arătat că, în urma digitalizării, o asistentă câştigă săptămânal câteva ore în plus ca timp ca să poată să se ocupe exact sau direct cu pacienţii.
Dr. Konrád Judith, managerul spitalului, spunea că digitalizarea în spital nu mai este a viitorului, ci a prezentului şi că această cale trebuie urmată şi aici. A dorit să mulţumească celor care au contribuit la depunerea proiectului, spunând, totodată, că n-o să fie uşor, dar toată lumea aşteaptă cu nerăbdare să facem şi noi primul pas spre digitalizarea în domeniul sănătăţii. (L.C.)
