Soluţii pentru dezvoltarea agriculturii şi a comunelor din zona Ciuc | Informația Harghitei - jurnal independent
marți , 21 septembrie 2021
Home » Agricultură/Ecologie » Soluţii pentru dezvoltarea agriculturii şi a comunelor din zona Ciuc
Soluţii pentru dezvoltarea agriculturii şi a comunelor din zona Ciuc

Soluţii pentru dezvoltarea agriculturii şi a comunelor din zona Ciuc

Agricultorii din judeţ au fost invitaţi, ieri, să participe la un seminar organizat, pe zona Ciuc, în cadrul proiectului Consolidarea capacităţilor pentru dezvoltarea durabilă a agriculturii în zonele rurale şi care prezenta oportunităţile oferite de Politica Agricolă Comună. La întâlnirea de la Miercurea-Ciuc au fost prezenţi, pe lângă agricultori, Cilip Árpád (managerul proiectului), Szőcs József (din partea Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură Harghita, care a vorbit despre subvenţiile agricole pentru suprafaţă şi pentru animale), Nagy Dezsö (de la Direcţia pentru Agricultură Harghita, care a ţinut o prezentare despre sursele de finanţare în dezvoltarea rurală care pot fi atât posibilităţi, dar şi capcane) şi Márton István (din partea Asociaţiei de Dezvoltare Rurală a Consiliului Judeţean Harghita, acesta amintind principiile şi metodele producţiei alimentelor sănătoase).

 

Un buget al agriculturii dezechilibrat

Pe lângă specialiştii în agricultură, la seminar au fost invitaţi şi deputatul Sebestyen Csaba-István, respectiv preşedintele CJ Harghita, Borboly Csaba.

Sebestyen Csaba-István a făcut o corelaţie între proiectul în cadrul căruia a avut loc seminarul şi agricultura sustenabilă, mai departe precizând că acest tip de agricultură îl duce cu gândul la fermele familiale, care reprezintă „singura formă de organizare care produce alimente sănătoase fără să dăuneze şi naturii şi, totodată, rezolvă şi problemele economice, problemele sociale”.

Vorbind despre soarta agriculturii româneşti în acest an, deputatul arăta faptul că acea creştere aproape dublă faţă de 2016 (de la 9 miliarde de lei la 17,4 miliarde de lei) a bugetului agriculturii este una înşelătoare, deoarece până acum banii de la Uniunea Europeană (8,9 miliarde de lei) erau separaţi.

În acelaşi timp, Sebestyen Csaba-István considera că bugetul agriculturii este unul dezechilibrat, care favorizează zonele de câmpie în detrimentul celor de munte. Şi dădea exemplul refacerii irigaţiilor („care pe noi, oamenii de aici, nu prea ne afectează”), pentru care s-au alocat 1,6 miliarde de lei, în timp ce pentru agricultura montană sunt doar 170 de milioane.

 

Mărirea cotizaţiei la ADI Dezvoltare Rurală

Preşedintele CJ Harghita, Borboly Csaba, a analizat mai multe căi prin care s-ar putea dezvolta mediul rural, oferindu-se tinerilor posibilităţi reale.

Una dintre pârghii este cea oferită de Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară (ADI) Dezvoltare Rurală. Însă, pentru ca aceasta să poată funcţiona cum trebuie, Borboly Csaba propunea să se mărească cotizaţia. De ce? Pentru că în urma unor reorganizări, Camera Agricolă nu mai face parte din subordinea CJ, iar atunci trebuie găsite alternative ca programele şi evenimentele desfăşurate până acum să poată fi finanţate şi în continuare.

Astfel, se propunea o creştere a cotizaţiei de 1,5 lei/locuitor, iar în cazul în care vor fi localităţi care nu-şi vor permite să achite câteva mii de lei, iar în schimb să atragă, poate, zeci de mii, acele comune se pot retrage din ADI.

 

Revigorarea Fundaţiei de Tineret

O altă pârghie care se doreşte să fie folosită de către tinerii din zonele rurale ar fi Fundaţia de Tineret. Este o organizaţie, de interes public, înfiinţată cu mai mulţi ani în urmă, dar care, conform spuselor lui Borboly Csaba, a fost „cumva falimentată de tinerii noştri”.

Dacă s-ar găsi o posibilitate de a acoperi datoria de 30.000 de lei a acestei fundaţii, atunci ea ar putea fi folosită în beneficiul tinerilor fermieri, prin intermediul ei putându-se acorda direct finanţări.

„Rog asociaţia tinerilor fermieri să vină, să nu finanţăm programe de aruncarea telefoanelor mobile la programe de tineret, ci activităţi normale şi înţelepte”, preciza preşedintele CJ Harghita. De asemenea, acesta arăta faptul că prin fundaţie s-ar putea identifica şi soluţii ca absolvenţii studiilor superioare să se întoarcă în localităţile lor.

 

Realizarea studiilor de oportunitate…

…ar putea face lumină în rândul multor mituri, fiind eliminate din bârfe, iar în locul lor să se arate situaţia reală. Şi se dădea exemplul abatoarelor mici, spunându-se că mulţi nu înfiinţau asemenea puncte deoarece auziseră că întreţinerea lor este scumpă; realitatea, însă, spune că suma pentru întreţinere se ridică la 50 de euro.

Astfel, prin realizarea unor studii de oportunitate s-ar putea elimina din aceste zvonuri, iar în final ADI Dezvoltare Rurală să atragă mai mulţi bani.

 

Colaborare între asociaţii

Nu în ultimul rând, în cadrul seminarului, Borboly Csaba vorbea şi despre necesitatea consolidării relaţiilor între asociaţiile profesionale, fiind multe asemenea entităţi (precum asociaţia prelucrătorilor de carne, distilatorilor de palincă, păstrăvarilor, a crescătorilor de vaci etc.), la înfiinţarea unora dintre ele Consiliul Judeţean fiind iniţiator.

Cu aceste asociaţii, ADI Dezvoltare Rurală ar trebui să încheie protocoale de colaborare, nu de finanţare, pentru derularea diferitelor programe şi activităţi.

O astfel de colaborare, preşedintele CJ Harghita o vedea între Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară, Agenţia de Dezvoltare şi Hargita Népe, în urma căreia fiecare din cele trei entităţi să finanţeze şi să se ocupe de un lucru concret. Şi se dădea următorul exemplu: ziarul Fermierul secui să fie plătit de Hargita Népe, programele de dezvoltarea rurală să fie asigurate de Agenţie, iar de partea de proiect şi de informaţie să se ocupe ADI Dezvoltare Rurală.

LIVIU C.

Comentarii:

comentarii

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.