Puteți susține ziarul Informația Harghitei și, implicit, această pagină de Internet
prin direcționarea către Fundația „Adevărul Harghitei”
a până la 3,5% din impozitul datorat.

Salonul Internaţional de Artă fotografică „Best 100” | Informația Harghitei - jurnal independent
vineri , 29 martie 2024
Home » Cultură » Salonul Internaţional de Artă fotografică „Best 100”
Salonul Internaţional de Artă fotografică „Best 100”

Salonul Internaţional de Artă fotografică „Best 100”

Cele mai bune 100 de fotografii

Manifestarea este organizată sub patronajul Asociaţiei Artiştilor Fotografi din România, Fotoclubul F’10 din Miercurea-Ciuc, Muzeul Secuiesc al Ciucului. Cele mai bune 100 de fotografii au fost selectate, de un juriu specializat, din 668 de lucrări expediate de cei 69 de artişti fotografi din 36 localităţi (România, Ungaria, Slovacia, SUA). Expun un număr de 42 de autori din 27 de localităţi ale ţărilor amintite. Vernisajul va avea loc astăzi, 9 februarie, ora 18:00, la Galeria Kossuth din reşedinţa judeţului.

Ne place să spunem că fotografia devine artă atunci când fotograful-creator împleteşte cele două condiţii esenţiale: simţul estetic şi solide cunoştinţe tehnice. Cuvântul fotografie provine din limba greacă, literalmente se poate traduce prin scriere cu lumină. În faţa imaginilor de pe simeze o primă impresie: diversitatea temelor/subiectelor. Privitorului i se propune o cale spre aflarea unor adevăruri imediate, dar şi misterioase, ale spaţiului şi timpului în care trăim. A contempla asemenea lucrări nu înseamnă starea vegetală a spiritului, iar „meditaţia” într-o asemenea situaţie este chiar necesară şi indicată. Graniţele spiritului se deschid şi în sufletul multora poposeşte frumuseţea, delicateţea, farmecul. Am sesizat în multe imagini ştiinţa şi simţul compoziţiei, prezenţa planurilor şi îmbinărilor care ţin de ochiul format al fotografilor. Lucrările trăiesc şi prin „dialogurile” secrete şi grave cu o gesticulaţie, uneori stranie, uşor fantezistă, dar şi originală totodată, camuflată de un aer ermetic. Am în vedere, mai ales, fotografiile în alb-negru şi ciclul portretelor. Frumosul din natură, subiect generos al autorilor, nu trebuie perceput ca o simplă metaforă, ea rămâne mută dacă fotograful nu o face să vorbească. Frumosul organic al unui peisaj nu este acelaşi cu acel frumos estetic pe care-l simţim în lucrările artiştilor (plastici, fotografi). Fotografia este o altfel de comunicare şi exprimare artistică. Trebuie să trăieşti momentul şi să imortalizezi clipa, sună „lecţia” fotografilor „purişti”. Coloristica, pe care fotograful vrea s-o dea universului său, o sesizăm şi în salonul de faţă, depinde în primul rând de acel autor. Întâlnim astfel nuanţe deschise sau închise, imaginea le aparţine… poate să nu fie plăcută, dar este liniştitoare. „Pe pomul tăcerii rodeşte liniştea” se grăieşte într-o cugetare.

Întâlnirea cu imensitatea Celor mai bune 100 de fotografii ne duce cu gândul la artistul fotograf care gândeşte în imagini. Acesta trăieşte o mare dilemă în faţa fiecărei creaţii: ce şi cum să selecteze un cadru (să zicem, din natură), la cât să se rezume acea „suprafaţă” (peisaj, obiect, fiinţă…), ce se vrea expusă? Nichita Stănescu avea o vorbă, ce se pretează aici: „Curăţă câmpul ca să aibă loc să aterizeze îngerii”. Sintagma echivalează cu acea satisfacţie a împlinirii sufleteşti a autorului.

Disputa că fotografia în alb-negru ar putea fi vitregită „de una dintre cele mai importante însuşiri ale simţirii, culoarea” şi faptul că „tradiţionaliştii” spun că fotografia în alb-negru câştigă în expresivitate – o semnalăm ca subiect interesant şi pentru acest eveniment. Privitorul descoperă în expoziţie lucrări „picturale”, înregistrând realitatea fizionomică a unor persoane (cu multe detalii – cum ar fi portretele); apoi fotografia digitală, prin care „realitatea” este transfigurată, imaginea primând estetic şi „glăsuind” în mesaj artistic; montajul fotografic îşi face prezenţa, devenind un „trend” pentru vremurile noastre. Merită a fi admirate compoziţiile fotografice şi pentru muzicalitatea şi plasticitatea pe care acestea le emană. Nu vă propun să căutaţi neapărat omul frumos în acest „album” de fotografii. El nu-i vizibil, el nu are imagine, el ţâşneşte, în aparenţă, într-un gest, într-o mimică, iar acea „privire…” pentru mine privitor este izbăvitoare şi dăinuie în suflet, ca o icoană.

Expoziţia de la Galeria Kossuth (str. Kossuth Lajos, nr. 12, etaj I) poate fi vizitată între 10-23 februarie 2017, în zilele lucrătoare, între orele 12:00-18:00.

Nicolae BUCUR

Distincţii: AAFR GOLD: Toldi Zorán, Nové Zámky – SLOVACIA pentru fotografia John. AAFR SILVER: Vass Lehel, Odorheiu-Secuiesc – RO, A csend (Linişte).

AAFR BRONZ: Moldován Mihály, Săcele, Braşov – RO, Havas táj (Peisaj înzăpezit).

AAFR RIBBON: Roibu Grigore, Deva –RO, Războiul dintre lumină şi umbră; Rusu Adela Lia, Oradea – RO, Sânziana 2; Hadnagy Sándor, Odorheiu-Secuiesc – RO, Anger.

PS JURY: Kibédi Sándor, Odorheiu-Secuiesc – RO, Tűzifa (Lemne pentru foc).

PS F’10: Papp Elek, Nagykőrős – HU, Good friends.

Comentarii:

comentarii

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.