Socoteală rotundă, pe răzorul dintre ani… | Informația Harghitei - jurnal independent
joi , 23 septembrie 2021
Home » Agricultură/Ecologie » Socoteală rotundă, pe răzorul dintre ani…
Socoteală rotundă, pe răzorul dintre ani…
Hands holding wheat

Socoteală rotundă, pe răzorul dintre ani…

Chiar dacă şi eu, şi d-l Török Eugen, directorul executiv al DA Harghita, numărăm zilele, din ianuarie până în decembrie, în cursul lor firesc din calendar, în discuţia pe care am avut-o recent am făcut o excepţie şi le-am numărat poziţionându-ne pe… răzorul dintre doi ani agricoli: unul aproape încheiat, celălalt aproape început.

De ce spun asta? Pentru că, dacă primul ne leagă de recolta pusă aproape în totalitate la adăpost, de al doilea ne legăm speranţele de mai bine…

Revin însă la recoltă şi reţin că, de pe cele 12.044 hectare însămânţate cu grâu în judeţ, s-au obţinut 3.350 kg la unitatea de suprafaţă, „o producţie destul de bună pentru zona noastră”.

Din păcate, în ceea ce priveşte calitatea, numai bună nu poate fi, motiv pentru care, în timpul recoltării, grâul de panificaţie a fost vândut cu 0,55 lei/kg faţă de 0,74, cu cât se vindea în aceeaşi perioadă a anului trecut, situaţie înregistrată de altfel mai peste tot în ţară.

Important e că, în momentul de faţă, există o uşoară tendinţă de creştere, oferta fiind de 0,63 lei pe kilogram, ceea ce, e adevărat, nu înseamnă mai nimic dacă facem diferenţa între această valoare şi cea iniţială, dar înseamnă totuşi mai mult decât nimic!

Cu sublinierea că nu toată lumea s-a grăbit să vândă grâul la prima strigare şi că o parte din recoltă a ajuns în furajarea animalelor, mai amintesc în treacăt faptul că la orzoaică şi la ovăz producţia medie la hectar este „acceptabilă pentru Harghita şi nu diferă mult de cea a anilor precedenţi”.

Acestea fiind spuse, trec la cartofi, cultură ai cărei tuberculi au fost strânşi de circa două săptămâni pe 99 la sută din suprafaţa alocată ei, producţia medie obţinută pe hectar situându-se la 17.100 kg.

Problema e că ploile din ultima perioadă au adus cu ele peste 80 de litri de apă pe metrul pătrat, ceea ce a făcut ca, din totalul celor 8.241 ha, pe mai bine de 100 ha cartofii să fie încă în pământ, încurcând socotelile producătorilor din zona Ciucului de Jos şi cea a Gheorgheniului. Şi asta deoarece nu s-a putut intra în teren, însă, dacă e să luăm în serios prognoza pentru perioada imediat următoare, se va putea şi totul va ajunge la adăpost. Totul sau aproape totul, având în vedere că la vârful bilonului tuberculii ar putea fi pişcaţi de ger, după cum arăta ing. Török, ştiut fiind că temperaturile de peste noapte au scăzut, nu de puţine ori, sub zero grade Celsius. Asta presupune, în opinia sa, mai multă atenţie la sortare şi depozitare, pentru a nu introduce răul în masa mare de cartofi…

Cât priveşte preţul lor de valorificare, în 2015, pe vremea aceasta, 1 kg se vindea cu 65-70 de bani, acum se vinde cu 70-80 şi… „pentru că în vestul Europei producţia nu e mare, la o creştere se mai poate spera. Pentru asta însă trebuie ca Polonia, ţară în care s-a înregistrat o producţie bună, să nu ne mai strice piaţa”…

Până ne vom dumiri ce va fi să fie, îmi arunc privirea asupra mugurilor de viaţă din anul agricol următor, an pentru care 80 la sută din culturile cerealiere au fost însămânţate, multe parcele cu grâu fiind chiar răsărite.

În sfârşit, dar nu în ultimul rând, două veşti bune: prima ar fi aceea că singurul producător de sfeclă de zahăr din Harghita, care are în cultură 15 ha pe undeva prin zona Cristurului Secuiesc, rezistă pe baricade, având asigurată şi desfacerea în baza unui contract cu Fabrica din Luduş; a doua că în ultimii ani s-au diversificat foarte mult metodele de recoltare şi conservare a furajelor în judeţ, ultima achiziţie, după cum spunea d-l Török, fiind una de mulţi invidiată. Şi asta pentru că, amestecate într-o anumită proporţie, leguminoasele şi gramineele sunt balotate şi înfoliate sub vid, după o zi de la cosire, urmând a fi mai apoi administrate în hrana animalelor pe timpul stabulaţiei, fără griji legate de depozitare sau păstrare…

ŞTEFANA DRĂGHICI

Comentarii:

comentarii

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.