Situaţia românilor din Harghita, Covasna şi Mureş, temă importantă de dezbateri în cadrul Universităţii de Vară de la Izvoru Mureşului
Situaţia românilor din judeţele Harghita, Covasna şi Mureş, respectiv priorităţile privind păstrarea şi afirmarea identităţii naţionale ale acestora au fost câteva dintre subiectele abordate, în prima parte a zilei de joi, în cadrul Universităţii de Vară de la Izvoru Mureşului. La dezbateri au fost invitaţi reprezentanţi ai românilor din cele trei judeţe, precum şi cercetători, printre cei care au luat cuvântul numărându-se şi senatorul partidului AUR din Covasna, Ionuţ Neagu. Acesta a declarat presei că există o listă cu mai multe probleme identificate în zonă, iar în cazul unora dintre acestea s-au făcut deja demersuri pentru soluţionare:
„Este o listă de 23 de probleme, iar pentru unele dintre ele am reuşit deja să le şi încep demersul de finalizare. Vă dau câteva exemple: Teatrul Andrei Mureşanu din Sfântu Gheorghe, singurul teatru de limbă română din cele două judeţe, din Harghita şi Covasna, este pe lista unităţilor de cultură care riscă să fie închise şi desfiinţate sau comasate în urma deciziei Guvernului României, acea ordonanţă a austerităţii. Am făcut câteva demersuri către domnul Marcel Ciolacu, inclusiv i-am propus o soluţie prin care poate să reducă din cheltuielile bugetare. Mă refer aici la desfiinţarea monitorului oficial în limba maghiară, care înghite undeva la 1.000.000 lei anual. Asta ar fi una şi dintre soluţii. Mai sunt alte probleme care sunt în curs de soluţionare. Dar dacă vorbim macro, de la 1 septembrie, voi depune în Parlamentul României, respectiv în Senat, un proiect de lege prin care voi cere implementarea acelei rezoluţii din 1993 a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, 1201, articolul 11, care se referă la un fapt clar, adică dacă populaţia majoritară dintr-un anumit stat se regăseşte într-o anumită regiune la un nivel minoritar, să fie tratată de statul respectiv cu acelaşi drepturi de care minorităţile naţionale dispun. Şi aici ne referim inclusiv la bugete anuale pe care Guvernul României le acordă tuturor minorităţilor. Şi atunci, aici, comunitatea românească va putea găsi nu numai mijloace, ci şi putere, putere financiară să trăiască şi să continue demersul neamului românesc, care este acela de păstrare a culturii şi de continuitate românească pe aceste meleaguri”, a spus Ionuţ Neagu.
La rândul său, preşedintele Forumului Civic al Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş, Dragoş Burghelia, a afirmat că există o serie de probleme cu care comunitatea românilor din cele trei judeţe se confruntă, fiind vorba despre chestiuni stringente care trebuie abordate şi soluţionate în viitorul cel mai apropiat. „În primul rând, şi subliniem asta cu maximă seriozitate, este problema demografică. Fizic, românii din Harghita şi Covasna vor dispărea în câteva generaţii, fiindcă nu mai avem tineri şi nu există niciun fel de motivare serioasă din partea statului român pentru ca aceştia să rămână în zonă. Deci, subliniem, problema demografică este extrem de gravă şi trebuie să o adresăm pentru a crea oportunităţi, şanse de dezvoltare, şanse la viitor şi, desigur, posibilităţi financiare, pentru că altfel nimeni nu poate să rămână într-o zonă care nu are astfel de dezvoltare. Mai apoi, un aspect pe care l-am comunicat şi îl deplângem, fiindcă este vorba totuşi de viitorul atât al regiunii, cât şi al judeţelor în sine, este starea aceasta de paralelism între comunităţile româneşti şi maghiare. Din păcate, s-a creat în ultimii 30 de ani o stare de lucruri în care cele două comunităţi trăiesc vieţi paralele, nu au dialog, nu există conlucrare şi nu există contact. Dacă acum 30 de ani vedeam încă un număr considerabil de familii mixte şi activităţi în care cele două comunităţi se întâlneau şi dialogau, astăzi separatismul etnic creat atât în instituţiile de învăţământ, în autorităţile locale, în forma de manifestare culturală şi de manifestare a presei şi a informaţiei scrise din zonă, a dus ca toată narativa să fie complet separată. Românii, din păcate, trăiesc din ce în ce mai separaţi şi mai puţini, iar maghiarii s-au enclavizat singuri în instituţiile de învăţământ şi în instituţiile autorităţilor locale. Desigur că această tehnică facilitează crearea unui scenariu negativ în care celălalt este întotdeauna duşmanul, este inamicul care pune în pericol viitorul comunităţii, cultura, identitatea şi în felul acesta, fără să ne cunoaştem, desigur că viitorul nostru este în sine periclitat”, a declarat jurnaliştilor Dragoş Burghelia. Acesta a precizat că este nevoie de crearea unei politici coerente, elocventă, astfel ca în următorii 10-15 ani să poată fi văzute schimbări solide şi concrete.
„Vorbim aici despre investiţii, vorbim despre mijloace de finanţare a proiectelor culturale, a bisericilor, a zonelor istorice şi a siturilor care promovează istoria românească în zonă şi, totodată, vorbim despre finanţarea şcolilor, a claselor, chiar dacă sunt în număr redus şi a comunităţilor care au nevoie de sprijin solid. Mai apoi, este vorba de crearea şi finanţarea mijloacelor de presă şi totodată pentru protejarea puţinilor elevi care încă mai sunt în zonă şi învaţă în limba română. Aşa cum am spus, este o bătălie inegală şi, dacă nu intervenim concret, viitorul pare foarte sumbru”, a subliniat Dragoş Burghelia.
Prezent la lucrările Universităţii de Vară de la Izvoru Mureşului, directorul Centrului European de Studii în Probleme Etnice al Academiei Române, prof. univ. dr. Radu Baltasiu, a afirmat că instituţiile statului ar trebui să îşi respecte îndatoririle constituţionale privind protecţia tuturor cetăţenilor.
„În primul rând, ca urmare a non-acţiunii instituţiilor de la Bucureşti, şi nu numai, în zonă, din punct de vedere practic, nu cred că mai vorbim decât de un stat din România. Deci, este o distincţie care aparent nu e importantă, dar este majoră, ca să nu mai avem aşteptări. Deci, «statul din România» nu se mai ocupă de multă vreme de românii aflaţi în inferioritate numerică în această zonă, nu-şi exercită atribuţiile. Dacă spunem statul român, atunci ne aşteptăm să fie instituţie care are o legătură, este relevantă în raport şi cu românii şi cu maghiarii de aici. Dar el şi-a pierdut această relevanţă şi atunci este statul din România. (…) În primul rând, instituţiile de la Bucureşti şi nu numai, şi cele descentralizate, trebuie să-şi respecte îndatoririle constituţionale de protectori ai tuturor cetăţenilor – şi cetăţeni maghiari, dar nu numai, maghiari şi români. Pentru că comunitatea maghiară se îndreaptă către o enclavizare, de tip apartheid, în timp ce românii sunt ignoraţi şi se bucură, între ghilimele, de o sumă întreagă de non-drepturi. Deci, instituţiile trebuie să facă ordine, să respecte menirea pe care o au”, a atras atenţia Radu Baltasiu.
Preşedintele Fundaţiei Naţionale Pentru Românii de Pretutindeni, Eugen Popescu, care este şi unul dintre moderatorii dezbaterilor de la Izvoru Mureşului, a declarat că situaţia comunităţii româneşti din Harghita, Covasna şi Mureş este una dramatică şi s-a înrăutăţit în ultima perioadă.
„S-a înrăutăţit pentru că vedem că acţiunea statului român este din ce în ce mai puţin prezentă aici, în judeţele acestea. Este îngrijorător faptul că, de exemplu, secţiile de informaţii din Miercurea-Ciuc, Sfântu Gheorghe şi din Târgu Mureş au plecat spre Braşov şi acest lucru face loc, dacă vreţi, altor servicii de informaţii care sunt interesate de zonă, mai precis serviciilor secrete maghiare. Ne îngrijorează de asemenea faptul că finanţarea, care ar trebui acordată în mod normal comunităţii româneşti, nu se vede absolut deloc. Faptul că dispar şcolile româneşti, faptul că dispar românii din localităţi, faptul că populaţia, din punct de vedere demografic, populaţia românească scade este un semn al neimplicării statului român în această zonă, al faptului că politicul de la Bucureşti este departe de această zonă. De altfel, eu nu am mai auzit în ultima perioadă de vizite ale primului ministru, ale preşedintelui României, care să vină în zonă şi să facă cunoştinţă şi cu problemele maghiarilor şi cu probleme cu care se confruntă comunitatea românească de aici. Asta înseamnă că statul român nu mai serveşte naţiunea română, naţiune română care este parte din ea şi aici, în aceste judeţe Harghita, Covasna şi Mureş şi de care statul român trebuie să se intereseze îndeaproape. Soluţia este una singură, aceea a aplicării acelui articol din Rezoluţia 1201, acel articol care spune că populaţiei majoritare aflată numeric minoritar, în anumite zone în care minorităţile sunt majoritare, trebuie să i se aplice aceleaşi reguli care se aplică, aceeaşi legislaţie care se aplică minorităţilor la nivel naţional. Adică, o parte importantă din cele treizeci şi ceva de milioane care se dau minorităţii maghiare, o parte importantă din această sumă, direct proporţională cu numărul românilor de aici, să se acorde, de exemplu, Forumului Civic al Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş, care să gestioneze aceste fonduri şi să poată să susţină şcolile, să susţină bursele, să susţină profesorii români, să rămână în zonă, să poată să aducă investitori români care să dea de lucru românilor din zonă ş.a.m.d. Deci, lucrurile astea sunt probleme reale şi care, dacă nu vor fi rezolvate, constituie o problemă de securitate naţională pentru statul român. În acest moment, în aceste judeţe, în Harghita, Covasna şi Mureş se desfăşoară un război hibrid pe care statul maghiar îl desfăşoară împotriva statului român. Iar elementele acestui război hibrid sunt şi la nivel simbolic, dar sunt şi la nivel financiar şi la nivelul implicării politice pe care guvernul de la Budapesta o are aici, prin UDMR, care practic devine o filială FIDESZ (partidul de guvernământ din Ungaria – n.r.) în România, filială FIDESZ care, iată, este la guvernare cumva în România. Deci, FIDESZ participă la guvernarea României, în acest moment, prin UDMR. Lucrul acesta este foarte grav şi în mod clar va afecta siguranţa naţională a României”, a spus Eugen Popescu, care a adăugat că deşi în guvern nu mai sunt miniştri ai UDMR, sunt în continuare în funcţii importante directori generali din agenţii, directori sau directori adjuncţi din partea acestei formaţiuni.
EMIL GROZA
